tag:blogger.com,1999:blog-26353772274676624952024-03-13T19:57:06.379+02:00Societatea Culturală "George Radu Melidon" RomanculturăMelidoniumhttp://www.blogger.com/profile/00009322510538688098noreply@blogger.comBlogger7125tag:blogger.com,1999:blog-2635377227467662495.post-14774243169338908522012-03-27T18:33:00.003+03:002012-03-27T18:41:46.118+03:00Constantin Bârjoveanu- 12 ani de tăcere<h3 data-mce-style="text-align: center;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"> <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„Talent, spirit de observaţie, receptivitate spre cunoaştere, excepţională putere de munca, toate au format un conglomerat de „roci şlefuite“ în manieră artistică, care alcătuiesc <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">testamentul lăsat de Constantin Bârjoveanu romaşcanilor</strong>“ (Emilia Țuțuianu)</em></span></h3><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/scan0002.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/scan0002.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="wp-image-7243 aligncenter" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/scan0002.jpg?w=216" data-mce-style="border-image: initial; margin-top: 2px; margin-bottom: 2px; border-width: 2px; border-color: black; border-style: solid;" height="300" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/scan0002.jpg?w=216" style="border-bottom-color: black; border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 2px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-color: black; border-left-style: solid; border-left-width: 2px; border-right-color: black; border-right-style: solid; border-right-width: 2px; border-style: initial; border-top-color: black; border-top-style: solid; border-top-width: 2px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; line-height: 1.5; margin-bottom: 2px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 2px;" width="216" /></span></a></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"></em></strong><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> Trecut-au anii dar fără “Pisălog” </em></strong></span></div><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"></em></strong>“Aşa l-am cunoscut în ultimii săi ani, ca pe „Pisălogul” de la „Gazetă” şi mai puţin cu numele-i de Bârjoveanu. Necunoscutul de pe stradă şi prea cunoscutul cel din toate punctele cardinale ale culturii romaşcane. Mai mult un „Polilog”, îmbrăcat în prietenoasa şi modesta-i înveşmîntare de „Pisălog”. De şapte ani, din nemiloasa ţărînă de care, simbolic parcă, s-a îndepărtat de ea pînă în penultima zi a vieţuirii sale, prin icarianul Deltaplan, „Pisălogul” e şi mai alături de noi, prin toate cele multe ce le-a zămislit; e „Pisălogul” nostru cel dintotdeauna.</span></h3><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/autoportret.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/autoportret.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class=" wp-image-7244 aligncenter" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/autoportret.jpg?w=185" data-mce-style="border-image: initial; margin-top: 2px; margin-bottom: 2px; border-width: 2px; border-color: black; border-style: solid;" height="300" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/autoportret.jpg?w=185" style="border-bottom-color: black; border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 2px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-color: black; border-left-style: solid; border-left-width: 2px; border-right-color: black; border-right-style: solid; border-right-width: 2px; border-style: initial; border-top-color: black; border-top-style: solid; border-top-width: 2px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; line-height: 1.5; margin-bottom: 2px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 2px;" title="autoportret" width="185" /></span></a></span></div><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;">„A trăit, a creat, a plecat”, lăsându- ne în urmă, în viaţă şi în suflet, „vieţuire de har”, „creaţie ca dar” şi „plecare cu dor”.</span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;">Sunt şapte ani, în care ar fi îmbrăcat în spectrul solar al culorilor, şapte lăcaşuri sfinte, ar fi întruchipat, editorial, şapte albume de grafică şi tot atîtea culegeri de „Pisălogeli” şi ar fi atins, deltaplanic, cerul de nenumărate şapte ori! Dar destinul cosmic, ni 1-a lăsat numai prin creaţiile sale în sufletul nostru, toate sub întruchipări de biserici, de pensulaţii şi de grăiri, abstracte, dar eterne. Muşatinul Bârjoveanu este Renascentistul urbei noastre muşatine. Deşi s-a contopit mereu cu cerul, a îndrăgit ţărîna aceasta dintre Moldova şi Şiret, a fost zămislit, cu sacralitate, din ea şi cu o aceeaşi sfinţenie s-a reîntors în tăcerea ei. O tăcere, care l-a întovărăşit an de an şi pe care s-a ferit s- o tulbure, zi de zi. Dacă în Metafizică se vorbeşte, de secole, despre o aşa numită „Muzică a sferelor”, prin Bârjoveanu – „Taciturnul” şi nu „ Pisălogul” – se poate trimite şi la o altfel de Muzicalitate, una „ a Tăcerii”. Părea venit dintr- o cu totul altă lume, în care culorile nu se combină, vorbirea- e cu -har întotdeauna, iar figurile umane sunt, mai înainte de orice, umanizate. Şi ajuns, apoi, aici, între noi, a simţit zbuciumul, destul de amar, al lumii noastre şi atunci picioarele i-au mers numai pe vîrf, vorbirea i s-a deschis numai în singurătate, iar ochii au privit doar ordinea şi cuminţenia din jur. Ca „Pisălog” a fost, poate, cu mult înainte, sau urma să fie, de acum încolo. Cu noi, doar un invizibil „Şoapte – log”. Acum, însă, o linişte absolută, de cîţiva ani încoace, ţărîna-i este mai ţărînă. Doar între noi a rămas pe mai departe şi, întotdeauna, se va tot spune: „ Dar unde e, al nostru «Pisălog»?” Tăcerea-i de-o viaţă, acum i-eternă… “( Gh. A. M. Ciobanu)</span></h3><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/barjoveanu.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/barjoveanu.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter wp-image-7263" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/barjoveanu.jpg" height="752" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/barjoveanu.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px;" title="Barjoveanu" width="512" /></span></a></span></div><div style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/191.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/191.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-medium wp-image-7251" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/191.jpg?w=300" height="243" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/191.jpg?w=300" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="" width="300" /></span></a></span></div><div style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/211.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/211.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-medium wp-image-7252" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/211.jpg?w=205" height="300" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/211.jpg?w=205" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="" width="205" /></span></a><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/15.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/15.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-medium wp-image-7257" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/15.jpg?w=300" height="266" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/15.jpg?w=300" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="" width="300" /></span></a></span></div><h6 style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 0.9em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"> </span></h6><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><strong style="font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"><br style="color: #444444; line-height: 1.5;" /></em></strong></h3><div style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/2-1.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/2-1.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-7266" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/2-1.jpg" height="662" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/2-1.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="text Ctin Bârjoveanu " width="455" /></span></a><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/3-1.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/3-1.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-7267" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/3-1.jpg" height="821" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/3-1.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="" width="455" /></span></a></span></div><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/peisaj-romascan1.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/peisaj-romascan1.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter wp-image-7264" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/peisaj-romascan1.jpg" height="437" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/peisaj-romascan1.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px;" title="peisaj.romascan de Constantin Bârjoveanu" width="319" /></span></a></span></div><div id="ilikeposts" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/13.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/13.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-7245" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/13.jpg" height="195" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/13.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="" width="193" /></span></a><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/61.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/61.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-7246" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/61.jpg" height="150" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/61.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="" width="202" /></span></a><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/8jpg.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/8jpg.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-medium wp-image-7247" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/8jpg.jpg?w=300" height="296" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/8jpg.jpg?w=300" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="" width="300" /></span></a><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/10.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/10.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-7248" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/10.jpg" height="237" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/10.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="" width="192" /></span></a></span></div><div style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"></div><div align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;">Bârjoveanu Constantin s-a născut la 26 martie 1934 laRoman și se stinge din viață la 18 martie 2000, cunoscut romașcanilor ca pictor, poet, eseist<strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">. </strong>A urmat Şcoala Medie de Arte Plastice din Iaşi (1952) apoi Şcoala Populară de Artă din Bacău (1962) sub îndrumarea a două personalităţi: Corneliu Baba şi Dan Hatmanu. Toată viaţa şi-a dedicat-o artei, picturii, graficii, colajelor, cochetând cu poezia, pamfletul etc. Debutează în poezie (1971) la Cenaclul <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Panait Muşoiu</em> cu poezii de esenţă socială. Publică peste 565 de tablete umoristice în <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Gazeta de Roman</em>.<a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/171.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/171.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter wp-image-7249" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/171.jpg" height="322" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/171.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px;" width="384" /></span></a><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/181.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/181.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter wp-image-7250" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/181.jpg" height="345" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/181.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px;" width="307" /></span></a></span></div><div align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">De-ar trãi azi poetul</strong></span></div><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em> <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„Mi-ai dărui, frumoasă doamnă</em> <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em></span></address><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> o călimară de argint</em></span></address><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> Cu două găuri întunecate</em> <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em></span></address><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">ca două porţi de labirint,</em></span></address><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> În care gândurile mele…</em></span></address><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> n-am să le-afund; nici pomeneală,</em></span></address><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> Că nu mai am de ce mă teme;</em></span></address><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> le-oi da pe toate la iveală. </em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em></span></address><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Scafandru-nchipuirii mele</em> <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em></span></address><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">din fundul ei poate va scoate</em></span></address><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> Epave fapte de-altădată</em> <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em></span></address><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">ce încă nu au fost uitate,</em></span></address><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> Dar n-au fost scoase la lumină,</em> <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em></span></address><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> nu că scafandrii nu cutează,</em></span></address><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"></em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> Dar s-ar părea, ba chiar e sigur,</em> <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em></span></address><address style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">că<strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> adevărul deranjează</strong>…“</em></span></address><div align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;">(<strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Pegasul dă cu copita</strong>, Editura Muşatinia 2003)</span></div><div align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"> <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"></strong><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> </strong></span></div><h1 style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 2.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/picture88.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/picture88.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="size-full wp-image-7258 aligncenter" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/picture88.jpg" data-mce-style="border-image: initial; margin-top: 2px; margin-bottom: 2px; border-width: 2px; border-color: black; border-style: solid;" height="229" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/picture88.jpg" style="border-bottom-color: black; border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 2px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-color: black; border-left-style: solid; border-left-width: 2px; border-right-color: black; border-right-style: solid; border-right-width: 2px; border-style: initial; border-top-color: black; border-top-style: solid; border-top-width: 2px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 2px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 2px; max-width: 100%;" title="Constantin Bârjoveanu - peisaj romașcan" width="300" /></span></a></em></span></h1><h1 style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 2.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"> </span></h1><h1 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 2.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/biblioteca.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/biblioteca.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-7265" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/biblioteca.jpg" height="434" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/biblioteca.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="biblioteca" width="640" /></span></a>Nota</em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">ţ</em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">i, vã rog!</em></span></h1><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„I-am scris adesea numele pe nisip şi zăpadă dar, vă rog să mă credeţi, s-a şters. A rămas doar în inimă ceva vag. Ţin minte că plutiserăm amândoi în ritmul muzicii şi ne odihnisem la o masă în faţa a două pahare cu bere, când ea, cu capul rezemat de umărul meu, cânta încet un cântec la mare vogă pe vremea aceea: „…ne vom uita, că şi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti”. Avea dreptate: aproape că am uitat-o. Totul se uită, Mai cu seamă facerea de bine, datoriile, surprizele istoriei, greşelile proprii, locul unde a fost hatul, etc. Totul se uită. Răbojul aparţine trecutului</em><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">…”</strong> (fragment din <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Notaţi, vă rog</em>!, vol. <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Cronica pisălogului</strong>)<strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"></strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"></strong><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">APRECIERI </strong>: <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„Acest volum pare a-l prefigura cel mai bine pe Constantin Bârjoveanu drept un făuritor spontan de frumos, ca fiind o „fotocelulă“ sensibilă la un „azi“ al planetei şi ca pe un om complex, înconjurat de o realitate nemiloasă, pe lângă ea trecând mereu şi în faţa căreia, asemeni unui Chaplin moldav, îşi scoate pălăria“ </em><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Gheorghe A. M. CIOBANU</strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"></strong>„<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Din sigilii muşatine el a smuls prin iniţieri repetate, trecerile năvălitoare ale faptei. Iubea nespus oamenii şi asta se vede în tot ce a întreprins; el a măsurat permanent în „Cronica pisălogului” distanţa uriaşă dintre „a fi” şi „a avea”. A făcut din ea linie fără hotar, descătuşând rostogolirea cuvântului direct şi trimiţând strigătul lui către eul eului</em>” <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Puiu COSTEA</strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"></strong>„<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">O întreagă galerie de personaje, de la prostituate la politicieni, de la nea Cutare şi până la hoţul de rând- primesc cu vehemenţă biciuirea neiertătoare, plină de ironie şi sarcasm, a autorului. Conduita de ziarist a lui Constantin Bârjoveanu se pare că se baza pe faptul că „Legile adevărate sunt în „conştiinţă” (Camil Petrescu) de aceea scrisul său dezvăluie mereu o schimbare în bine a societăţii, dar care se lasă încă aşteptată. Autorul strecoară în stilul său caustic, îmbrăcat în haina râsului amar, compătimirea pentru cei mulţi ajunşi în pragul sărăciei dovedindu-se a fi o „conştiinţă„ subordonată adevărului şi dreptăţii</em>” <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> </strong><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> Emilia Țuțuianu </strong> <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> </strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #442821;" style="color: #442821; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> <a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/pegasul-da-cu-copita.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/pegasul-da-cu-copita.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-7269" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/pegasul-da-cu-copita.jpg" height="133" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/pegasul-da-cu-copita.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="Pegasul da cu copita" width="90" /></a> </strong><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">SCRIERI</strong>: În anul 2003 Editura Muşatinia din Roman publică post-mortem, volumul de versuri <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Pegasul dă cu copita</em>. Aceeaşi editură publică în 2005 volumul <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Cronica pisălogului</em>, însoţit de grafica artistului. <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> </strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/pisalogul3.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/pisalogul3.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-7260" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/pisalogul3.jpg" height="149" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/pisalogul3.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="pisalogul" width="104" /></a><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/reeditarepegasul.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/reeditarepegasul.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-7261" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/reeditarepegasul.jpg" height="118" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/reeditarepegasul.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="reeditare pegasul" width="83" /></a></strong></div>Melidoniumhttp://www.blogger.com/profile/00009322510538688098noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2635377227467662495.post-56130412577521406482012-03-27T18:29:00.000+03:002012-03-27T18:29:46.420+03:00Aniversare Gh. A. M. Ciobanu<div class="mceTemp mceIEcenter" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px; text-align: center;"><br />
<dl class="wp-caption aligncenter" data-mce-style="width: 271px;" id="attachment_7211" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-color: #f1f1f1; background-image: initial; background-origin: initial; border-bottom-left-radius: 0px; border-bottom-right-radius: 0px; border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-left-radius: 0px; border-top-right-radius: 0px; border-top-style: none; border-width: initial; clear: both; color: #888888; margin-bottom: 20px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 10px; max-width: 632px !important; padding-bottom: 4px; padding-left: 4px; padding-right: 4px; padding-top: 4px; width: 271px;"><dt class="wp-caption-dt" style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/c.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/c.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" class="size-full wp-image-7211 " data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/c.jpg" data-mce-style="margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; border-width: 5px; border-color: red; border-style: solid;" height="299" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/c.jpg" style="-webkit-user-drag: none; border-bottom-color: red; border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 5px; border-color: initial; border-color: initial; border-image: initial; border-left-color: red; border-left-style: solid; border-left-width: 5px; border-right-color: red; border-right-style: solid; border-right-width: 5px; border-style: initial; border-top-color: red; border-top-style: solid; border-top-width: 5px; color: #444444; cursor: default; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 5px; margin-left: 5px; margin-right: 5px; margin-top: 5px; max-width: 100%; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;" width="261" /></span></a></span></dt>
<dd class="wp-caption-dd" style="color: #444444; font-size: 11px; line-height: 17px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 5px; padding-left: 4px; padding-right: 4px; padding-top: 0px;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;">Gh. A. M. Ciobanu</span></dd></dl></div><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;">Publicistul Gheorghe A.M.Ciobanu, supranumit pe drept cuvânt „<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">părintele culturii romaşcane</em>”, s-a impus prin modalitatea de a dărui cunoştinţele sale, puterea sa de muncă, oamenilor din urbea în care s-a născut.</span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;">Omniprezent, la toate manifestările pe plan cultural – în <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Roman</strong> şi în toată <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Moldova</strong>- domnia sa a readus şi readuce, picurând din sufletul său – muzica marilor valori universale…dar şi româneşti.</span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;">Sute de comunicări, însoţite de demonstraţii muzicale, au încântat de-a lungul anilor elevii, studenţii, determinându-i în mod discret să înţeleagă bogăţia spirituală a creaţiilor aparţinând clasicilor, romanticilor şi contemporanilor.</span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;">Printr-o muncă de-o viaţă, domnia sa a dat la iveală o viziune nouă asupra componentelor muzicale, care marchează drumul muzicii în viitor, şi mă refer aici la volumul <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Mileniul trei pe portativ, Ontifonismul</em></strong>, apărut la Editura Muşatinia.</span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;">Operele sale, ne dezvăluie celelalte faţete ale acestei emblematice personalităţi: <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Ciobanu </em></strong><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">– ziaristul</em>, <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">filosoful, juristul, muzicologul,</em> prezentatorul marilor valori din domeniul artelor plastice şi literaturii, profesorul de la catedră, iubit şi stimat de către elevi şi părinţi.</span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;">Majoritatea intervenţiilor sale încep cu mărturisirea plină de înţelepciune: „<strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Eu sunt Ciobanu</em></strong>”, făcându-ne să ne adâncim în originile îndepărtate ale poporului nostru.</span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;">În volumul <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Mioriţa Mit triadic</em>,</strong> autorul identifică cea de-a opta zi a creaţiei cu însăţi Mioriţa.. Fascinantă este‚ ţesătura cuvintelor din această carte… În mod obişnuit, un scriitor se apleacă deasupra scrisului ros de îndoiala inadecvării dintre cuvânt şi trăire, în acest volum, scriitorul ne oferă un sensibil moment de respiro, un fel de popas în drumul acesta captivant al trăirii miracolului, misterului, relevaţiei.</span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;">Dacă timp de peste un veac şi jumătate a dăinuit interpretarea clasică a baladei, care sublinia resemnarea ciobanului moldovean în faţa morţii, prin anii "30, <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Lucian Blaga </strong>a dezvoltat o întreagă teorie a spaţiului mioritic, potrivit căreia poporul român îşi are originea în totalitate în zona carpatină, pe „<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">acel picior de plai</em>”.</span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;">În volumul <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Mioriţa mit triadic</strong>, mitul mioritic reprezintă <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">esenţa vieţii spirituale româneşti</strong>. Cartea este „<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">cu siguranţă, cea mai năzdrăvană</em>” dintre judecăţile filosofice şi religioase, care s-au formulat pană în prezent – consemnează, filosoful de excepţie, domnul prof.univ.dr. Tudor Ghideanu.</span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;">Lecturând această carte înţelegem că:<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> a fi, a nu fi, a fi altfel</em> este un argument al vieţii <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">nu</em></strong> al morţii, ideea de mâine <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">nu</em></strong> de azi! (Emilia Țuțuianu)</span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/112.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/112.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" class=" wp-image-7212 aligncenter" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/112.jpg" data-mce-style="margin-top: 2px; margin-bottom: 2px; border-width: 2px; border-color: red; border-style: solid;" height="344" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/112.jpg" style="border-bottom-color: red; border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 2px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-color: red; border-left-style: solid; border-left-width: 2px; border-right-color: red; border-right-style: solid; border-right-width: 2px; border-style: initial; border-top-color: red; border-top-style: solid; border-top-width: 2px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; line-height: 1.5; margin-bottom: 2px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 2px;" width="280" /></span></a>*</span></h3><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> </strong>Note de editor</span></div><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Emilia Țuțuianu</strong></em> - Interviu <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">cu publicistul Gheorghe A.M. CIOBANU</strong></span></h3><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/25.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/25.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" class="size-medium wp-image-7213 aligncenter" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/25.jpg?w=300" data-mce-style="margin-top: 2px; margin-bottom: 2px; border-width: 2px; border-color: red; border-style: solid;" height="195" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/25.jpg?w=300" style="border-bottom-color: red; border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 2px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-color: red; border-left-style: solid; border-left-width: 2px; border-right-color: red; border-right-style: solid; border-right-width: 2px; border-style: initial; border-top-color: red; border-top-style: solid; border-top-width: 2px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 2px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 2px; max-width: 100%;" width="300" /></span></a></strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Î: Am bucuria de a purta un dialog cu o persoană care a venit pe lume, în prima jumătate a secolului trecut. Îmi permiteţi să vă întreb, când v-aţi născut?</strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">R:</strong><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> Mulţumesc pentru posibilitatea acestui „dialog" care, sunt sigur, că va fi plăcut. Pe lume, să folosesc şi eu această tradiţională expresie, am venit imediat după echinocţiul de primăvară al lui 1925, în ziua de Buna-Vestire, la 25 Martie.</em></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Î: Vă felicit. E o zi a anului, care, în Calendarul creştin, este „notată cu roşu". Gândind la anul naşterii dumneavoastră înseamnă că aţi trăit evenimente multiple şi din viaţa planetei şi din acea a ţării noastre.</strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> </strong><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">R:</strong><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> E adevărat! Cu unele am trăit în paralel, la altele am participat direct. În general, am fost sub mai multe „domnii”: regii Mihai I, Carol II, Mihai I, apoi Antonescu, legionarii, Gh. Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu, Iliescu, Constantine, Băsescu - evacuarea ca refugiat, Războiul Al Doilea Mondial, seceta anilor 1946-1947, Marea Manevră Militară, perioada Socialismului, centenarul Liceului „Roman-Vodă" din 1972, Congresul Internaţională de Estetică de la Bucureşti, din acelaşi an, jumătate de secol la catedră...şi multe altele, multe, aşa cum pot fi în viaţa unui longeviv.</em></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Î: Vă felicit sincer pentru acest îndelungat „braţ la braţ" dintre istoria timpului dumneavoastră şi a vieţii pe care o desfăşuraţi, în continuare. Sunteţi un longeviv, cu care să tot stai de vorbă. Dumneavoastră cum consideraţi această biruinţă a vieţuirii umane, ca pe o „regulă", sau ca o excepţie? Cum vă explicaţi longevitatea?</strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> </strong><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">R:</strong><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">.Ca pe o rezultantă probalistică a unor combinări de factori preexistenţi, esenţiali şi alterexistenţi. Pentru primii, gândesc la acei de natură genetică, ce sunt plurali în mare şi duali în mic, rezultaţi şi reduşi la singular, asimetrici şi într-un crescendo continuu de complexitate. Pentru grupa următoare, mă opresc la cei geografici, profesionali, de familie, de biologie cotidiană şi de deprinderi concretizate... Mă refer, de asemenea şi la o categorie de factori aterexistenţi, accidentali, întâmplări, microsociali sau chiar şi macro,<strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> </strong>evenimente mai mult sau mai puţin, şocante. Iată-ne. astfel ca fiind rodul, schimbător de la o zi la alta, a unui polinom imens de factori, polinom ce tinde înspre infinit.</em></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> </strong><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">După opinia dumneavoastră în ce condiţii s-ar putea vorbi despre o longevitate optimală?</strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"> <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">R:</strong>.<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Gândesc, acum, la un „polinom de maximalitate” mult mai restrâns, redus doar la câţiva factori coexistenţi: sănătate, luciditate, activitate, creativitate, contemporaneitate şi raţionalitate în faţa morţii.</em></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Î:</strong> <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Apelând la toate aceste aspecte, cum priviţi statutul longevităţii în evoluţia viitoare a menirii?</strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">R: </strong><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Od</em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">inioară, vârsta a treia constituia memoria şi experienţa verificată, a unui grup social. Acum însă, acestea două sunt înlocuite şi cantitativ şi calitativ, cu performanţele nelimitate ale informaticii, la care să mai adăugăm şi creşterea accelerată a populaţiei globului, în paralel cu o creştere şi mai rapidă a individualismului pe persoană, încât, metaforic, populaţia globului tinde psihologic, către cifra paradisiacă de „<strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">unu</strong>", care se însumează şi cu acelea de ordin organizatoric, toate determinând o descreştere a prezenţei, pasive sau active, a longevivilor. Pare, această evoluţie, a fi similară cu profilul grafic al Curbei lui Gauss. De altfel, această evoluţie gaussiană este caracteristică tuturor dinamicilor universului, inclusiv, regretul amândoura şi dialogului nostru.</em></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Vă mulţumesc mult şi deşi s-ar părea că folosesc un pleonasm, vă urez:</strong></span></div><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">La mulţi ani!</strong></span></h3><div class="mceTemp mceIEcenter" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px; text-align: center;"><br />
<dl class="wp-caption aligncenter" data-mce-style="width: 448px;" id="attachment_7214" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-color: #f1f1f1; background-image: initial; background-origin: initial; border-bottom-left-radius: 0px; border-bottom-right-radius: 0px; border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-left-radius: 0px; border-top-right-radius: 0px; border-top-style: none; border-width: initial; clear: both; color: #888888; margin-bottom: 20px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 10px; max-width: 632px !important; padding-bottom: 4px; padding-left: 4px; padding-right: 4px; padding-top: 4px; width: 448px;"><dt class="wp-caption-dt" style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/31.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/31.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" class="size-full wp-image-7214" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/31.jpg" height="654" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/31.jpg" style="-webkit-user-drag: none; border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-style: none; border-top-width: 0px; color: #444444; cursor: default; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 5px; margin-left: 5px; margin-right: 5px; margin-top: 5px; max-width: 100%; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;" width="438" /></span></a></span></dt>
<dd class="wp-caption-dd" style="color: #444444; font-size: 11px; line-height: 17px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 5px; padding-left: 4px; padding-right: 4px; padding-top: 0px;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;">Gh. A. M. Ciobanu, „părintele culturii romaşcane”</span></dd></dl></div><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/img542.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/img542.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-7216" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/img542.jpg" height="327" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/img542.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="" width="457" /></a></span></div><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/recoverd_jpg_file500.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/recoverd_jpg_file500.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-7217" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/recoverd_jpg_file500.jpg" height="305" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/recoverd_jpg_file500.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="" width="455" /></a></span></div><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/recoverd_jpg_file884.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/recoverd_jpg_file884.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-7218" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/recoverd_jpg_file884.jpg" height="305" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/03/recoverd_jpg_file884.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" width="455" /></a>*</span></div><div align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"> Pe 25 Martie 1925 la Roman se năştea viitorul profesor, eseist, prozator, poet, exeget al culturii romaşcane. A urmat Şcoala primară şi Liceul în oraşul natal iar bacalaureatul îl absolvă la Sighişoara. A fost admis la câteva Facultăţi dar, din motive materiale, s-a încadrat imediat în învăţământ unde a profesat 50 de ani, predând discipline multiple, ca matematica, filosofia, pornind de la Şcoala Generală, aparţinând oficial de Liceul <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„Roman Vodă“</em> şi terminând, de curând, cu Institutul Teologic Franciscan. A desfăşurat o largă activitate culturală, concretizată în sute de conferinţe, din care peste o mie au fost audiţii muzicale iar vernisaje de artă plastică, peste două sute. Timp de 26 de ani a susţinut lunar, la Palatul Culturii din Iaşi, cicluri de audiţii muzicale. Începutul literar în anii 1935-1947, cu poezii, apoi, mai târziu, cu nuvele (<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Deceneu, Egmont</em>), teatru (<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Valea Uitaţilor</em>), poeme eseistice (<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Cristal nocturn</em>).</span></div><div align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt=">>>" data-mce-src="http://melidoniumm.wordpress.com/wp-includes/js/tinymce/plugins/wordpress/img/trans.gif" src="http://melidoniumm.wordpress.com/wp-includes/js/tinymce/plugins/wordpress/img/trans.gif" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; color: #444444; cursor: default; line-height: 1.5; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px;" title="Mai multe..." /></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"> Din 1964, cultivă mai mult eseuri, apărute în peste 60 de publicaţii şi tipărite în câteva volume. În 1998, <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Locul şi spiritul - valori artistice din Roman</em></strong>, iar în 2000, <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Irimescu - statornicie şi zbor</strong>. </em>Multitudinea vernisajelor, comentariilor şi cronicilor artistice a condus la apariţia, în toamna lui 2004<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">, </em>la editura bucureşteană <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Ştiinţă şi Tehnică</em>, Bucureşti, a unui grupaj eseistic: <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Scrieri</em>, alcătuit din cinci volume- <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Muzica, Litera, Plastica</em></strong> (2 cărţi), <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Varia</em></strong>- iar încercările sale literare juvenile, la ieşirea de sub tipar, în primăvara anului următor, a volumului <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Primii fiori</em></strong>, realizat la Editura romaşcană <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Muşatinia</em></strong>. O ultimă osteneală livrescă : <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Mileniul Trei pe portativ</em></strong>, Editura <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Muşatinia</em></strong>, 2006, propune o nouă şi <a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/111.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/111.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" class="alignleft" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/111.jpg" height="117" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/111.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; color: #444444; cursor: default; display: inline; float: left; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: 0px; margin-right: 24px; margin-top: 4px;" width="84" /></span></a>viitoare formulă muzicală, numită de autor: <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Ontifonism</em></strong>.</span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;">Pregătite spre a fi tipărite, în continuare, se anunţă lucrările: <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Tratatul despre Sublim </em>al spiritualităţii româneşti - <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Mioriţa, Muzica iubirii, iubirile muzicienilor</em> şi <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„Gânditorul de la ... Miordava.</em> În 1997 alături de alte distincţii naţionale i s-a atribuit titlu de <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Cetăţean de Onoare a Municipiului Roman.</em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"></em></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/21.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/21.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/21.jpg" height="121" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/21.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; color: #444444; cursor: default; line-height: 1.5; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px;" title="" width="78" /></span></a><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Paradisul…repierdut</em></strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„Mirajul poetic şi profunzimea de gândire, ca trăsături ale creaţiei lui Eminescu, sunt prefigurate plastic în acel vers imponderabil: „argint e pe ape şi aur în aer“, vers constituit ca un subtil compendiu de „Artă poetică“ proprie. <a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/ciobanu.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/ciobanu.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" class="alignleft" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/ciobanu.jpg" height="121" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/ciobanu.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; color: #444444; cursor: default; display: inline; float: left; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: 0px; margin-right: 24px; margin-top: 4px;" width="78" /></span></a>Transparenţa verticală a argintului, împreună cu aurajul spaţial al aerului din jur se convertesc vizual în </em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"></em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">imaginea unei toamne însorite, revărsând în hăuri de văi şi privită din suişuri de cer. Un astfel de miraj şi o astfel de profunzime se regăsesc, la dimensiuni cosmice şi cu plasticitate de bijutier, în proza sa „Cezara“, în care una din obsesiile <a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/6.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/6.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" class="alignleft" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/6.jpg" height="132" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/6.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; color: #444444; cursor: default; display: inline; float: left; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: 0px; margin-right: 24px; margin-top: 4px;" width="83" /></span></a>ancestrale ale spiritului uman-insularizarea faţă de univers şi singularizarea faţă de semeni - se întruchipează din nou, după ce a trecut de la Biblie şi antici, la Dante şi Morus şi s-a înrădăcinat, apoi, dominantă la romantici şi impresionişti. Este aici ceva din revolta demiurgică a punctului împotriva cercului, cu intenţia primului de a-l desfiinţa pe cel de al doilea. Spre deosebire de alte modele solitariste, justificate prin </em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"></em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">raţiuni sociale, economice sau politice, cel din „Cezara“ e de factură ontologică, un concentrism care porneşte de la plural spre singular şi care e constituit din două ape, două insule şi două alveole de piatră, trecându-se, astfel, de la fluenţa zbaterilor la statornicia stâncii. O <a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/31.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/31.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" class="alignleft" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/31.jpg" height="129" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/31.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; color: #444444; cursor: default; display: inline; float: left; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: 0px; margin-right: 24px; margin-top: 4px;" width="83" /></span></a>insulă pe care Euthanasius se vrea singur, doar existenţial. Nuvela, sfidând ireversibilitatea clepsidrei, proiectată invers, pe un ecran imaginar, o secvenţă din filmul devenirii umane, pornindu-se de la o Renaştere meridională contemporană cu un Lorenzo de Medici şi ajungându-se, în final, la acel timp al Edenului biblic. Un Eden în care binomul-simbol al lui Adam şi Eva trăieşte plenar beatitudinea de pereche unică, după ce, într-un episod anterior, încrâncenarea de Cain a lui Ieronim se ridicase împotriva abelicului Castelmare.<a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/8.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/8.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" class="alignleft" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/8.jpg" height="133" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/8.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; color: #444444; cursor: default; display: inline; float: left; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: 0px; margin-right: 24px; margin-top: 4px;" width="85" /></span></a></em></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> Dacă la Milton, în cele două poeme ale sale – „Paradisul pierdut“ şi „Paradisul regăsit“- se părăseşte, la început, Raiul din cauza păcatului originar, a dorinţei de a cunoaşte necunoscutul, pentru ca, mai târziu, prin Iisus, să se redobândească. La Eminescu, în „Cezara“ lui, are loc o reîntoarcere epico-romantică, la starea edenică a omenirii a unor personaje care, acum, nu mai au candoarea neştiutului primar. Ele vor trăi, astfel efemer, într-un Paradis pe care din nou îl vor pierde. Ieronim şi cu Cezara se vor reîntâlni în acel „rai pământesc“ al Insulei lui Euthanasius, simţindu-se „inocenţi ca-n ziua cea dintâi“ şi părând „a repeta acea istorie antică“ a textului sacru. Se „repetă“ şi pedepsirea, acum mai radicală şi fără acces la un ulterior „dacă“. E o pedepsire generată, <a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/9.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/9.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/9.jpg" height="133" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/9.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; color: #444444; cursor: default; line-height: 1.5; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px;" width="86" /></span></a>nu de motivaţia cunoaşterii ancestrale, ci de preaplinul unei iubiri supreme, hrănită din perfecţiune şi adorare. O pedepsire pornită din erupţia unei valorizări estetice, din desinsularizarea Paradisului şi nu din cauza acelei clasice răsfoiri a abecedarului fiinţării firii. La Eminescu „Paradisul repierdut“ e un act ultim, simultan cu moarte celor doi care, <a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/10.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/10.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" class="alignleft" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/10.jpg" height="121" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/10.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; color: #444444; cursor: default; display: inline; float: left; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: 0px; margin-right: 24px; margin-top: 4px;" width="86" /></span></a><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/11/omnifonismul.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/11/omnifonismul.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/11/omnifonismul.jpg?w=145" height="150" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/11/omnifonismul.jpg?w=145" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px;" title="Omnifonismul" width="145" /></span></a>asemeni lui Hero şi Leandru, se reîntorc în apele începuturilor. De data aceasta, o nouă „regăsire“ a acestei „stări supreme“ este imposibilă. Ciclul unui ulterior „a fi sau a nu fi“ în Paradis se închide. Starea edenică a omenirii trece de la eleatismul repetabil la </em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">ireversibila devenire heraclitiană. Dacă în Peştera lui Euthanasius sălăşluiau peren cele trei cupluri dăltuite din piatră - Adam şi Eva, Adonis şi Venus, Orion şi Aurora – în schimb perechea tragică a lui Ieronim şi Cezara este luată de ape, încredinţată fluenţei şi blestemată cu certitudinea unei romantice neîntoarceri. „Cezara“, ca şi destinul lui „Hyperion“ constituie, astfel, un dureros „memento“ despre neiertătoarea devenire, care </em></span></div><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/olnefonismul.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/olnefonismul.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/olnefonismul.jpg" height="113" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/olnefonismul.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px;" title="Olnefonismul" width="111" /></span></a>converteşte candoarea în meditaţie, uimirea în extaz, iar existenţa într-un tărâm în care – parafrazând un poet – „Furtună-i pe ape şi neguri în aer“</em></span></div><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/13.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/13.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/13.jpg" height="94" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/13.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; cursor: default; display: block; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px;" width="97" /></span></a></strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em></span></div><h3 style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/miorita.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/miorita.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><img alt="" class="alignleft" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/miorita.jpg" height="143" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/02/miorita.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; color: #444444; cursor: default; display: inline; float: left; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: 0px; margin-right: 24px; margin-top: 4px;" width="111" /></span></a></em></span></h3><div data-mce-style="text-align: right;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: right;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> „</em><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Paradisul…repierdut“, </strong><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Asachi </em>nr. 131</span></div><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"> </span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"> </span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"> </span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"> </span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Înserare</strong></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;">“<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Din nou vin umbre lungi din depărtare,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Şi-un parfumat zefir adie lin,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Iar vrăjile-nserării-ncet revin</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Împresurând viaţa în tăcere…</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Revino iar, din cerul cel senin,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Tu, sfântă-ncântătoare înserare,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Aşterne-a tale aripi călătoare,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Şi-mbată-ne cu-al tău parfum divin!</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em></span></h3><h3 align="left" data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"> Numai cu tine simte-a mea simţire</span></h3><h3 align="left" data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"> Şi-n vraja ta insuflă o pornire</span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> De a mă pierde mult, în depărtări,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Când sufletu-mi nu e decât o umbră,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Un cântec mut, o melodie sumbră,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">O luntre mică-n marea de dureri…” </em>(1942)</span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em> </span></h3><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><br style="color: #444444; line-height: 1.5;" /></strong></span></div><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><br style="color: #444444; line-height: 1.5;" /></strong></span></div><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><br />
</div><div data-mce-style="text-align: left;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: left;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Nostalgie</strong></span></div><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">“O frunză s-a desprins uscată, de pe-o crenguţ-aşa plăpândă</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Şi cade-n jos, mereu în triluri, pe lina aripă de vânt</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Şi în venirea ei uşoară, de mică luntre rătăcindă,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"> <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Se mai învârte-odată-n aer şi cade moartă pe pământ…</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">E toamnă şi aceast-o spune, întreaga viaţă spulberată,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">O spune lunca fără cântec, o spune câmpul fără flori,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">O cântă trist întreaga fire, cu frumuseţea ei curată,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">O plânge-ncet a mea simţire, acum cuprinsă de fiori.</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">De mult trecut-au pe departe, triunghiuri multe de cocoare,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Ce-au părăsit această ţară şi-acest pământ aşa iubit</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Şi s-au pierdut în zări albastre, spre depărtările cu soare,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Lăsând în urma lor fugară, satul din vale părăsit.</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Doar vântul aspru de mai bate cu-a sa suflare-atât de rece,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Printre copacii fără frunze şi prin câmpia fără flori,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Apoi fugarnic, deodată aripa-şi călătoare-o trece,</em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"></em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">În alte lunci, cu stoluri negre de corbi flămânzi, croncănitori.</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Şi-n timp ce tot mereu cad frunze, pe aripe de vânt lăsate,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Iar umbrele-nserării triste, acopăr firea ca un nor,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Acum dintru a mea simţire, o parte mică se desprinde,</em></span></h3><h3 data-mce-style="text-align: justify;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Un gând, încet se naşte iarăşi, şi se redeapănă uşor”…</em></span></h3><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"> (fragment din poemul <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Nostalgie</strong>, scris în anul 1941)</span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><br />
</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Aprecieri:</strong><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> „Dotat cu o înaltă pregătire intelectuală, profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu este capabil să încadreze fenomenul artei, în largi contexte culturale“</em></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"> <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Acad. Prof. dr. George PASCU</strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„Domnule Ciobanu, sunteţi un miracol! ... Şi nu vă ştie ţara?“</em> <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Iosif SAVA</strong> </span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„Hronicul“ (LOCUL ŞI SPIRITUL) profesorului Ciobanu are meritul de a fixa definitiv identitatea culturală a urbei Roman.</em></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Cristian LIVESCU, scriitor</strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><br />
</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„Ciobanu se impune ca un analist riguros al fenomenului spiritual de care dispune arta, ca un factor activ şi inepuizabil, cu însuşiri tainice pentru înnobilarea sufletului omenesc“</em> <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"></strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> </strong><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">I. IRIMESCU</strong> </span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> „</em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">În suita de înfăptuiri pe care ne-o relevă volumul </em>Primii fiori<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">, totul parcurge, parcă, cei patru timpi ai formei sonată, în temporalitatea experiată, trăită a unei Anamnesis, dintr-un vălmăşag istoric, dintre anii 1936-1944. Ceea ce se poate remarca, de la început, este legătura („coinonia”), cununia prin Muzică între toate cele patru „Coerenţe fundamentale”, despre care ne-a vorbit nu o dată tainicul Nichita Stănescu.</em></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Poemele dintâi ale lui Gheorghe A. M .Ciobanu poartă semnificativ titlurile beethoveniene sau eminesciene: </em>Sonata Lunii; Glossa; O, mamă sfântă<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">…dar şi tonalitatea lui Blaga, Goga, Esenin.</em></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Proza rezonează, de asemenea, sub acorduri de uvertură romantică Cristal nocturn, dar şi cu răbufniri de mitologie istorică: </em>Egmont, Deceneu, Valea uitaţilor, Puntea Diavolului, Lucia de Sandolore<strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em></strong><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">etc. Filosoficul străbate, omniprezent, toate celelalte coordonate ale creaţiei poetico-româneşti, şi se încununează definitoriu, în sfera ipoteticului ştiinţific</em>”<strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> </strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><span data-mce-style="color: #281f3c;" style="color: #281f3c; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> Tudor GHIDEANU</strong></span></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: justify;"><br />
</div>Melidoniumhttp://www.blogger.com/profile/00009322510538688098noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2635377227467662495.post-78722838705258021782012-01-31T08:05:00.001+02:002012-01-31T08:05:52.126+02:00Ion Luca Caragiale 160 de ani de la naştere<div data-mce-style="text-align: left;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: left;"> <a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/ion-luca-caragiale.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/ion-luca-caragiale.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><img alt="" class="alignleft size-thumbnail wp-image-2713" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/ion-luca-caragiale.jpg?w=119" data-mce-style="border-color: orange; border-style: solid; border-width: 2px; margin: 2px;" height="150" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/ion-luca-caragiale.jpg?w=119" style="border-bottom-color: orange; border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 2px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-color: orange; border-left-style: solid; border-left-width: 2px; border-right-color: orange; border-right-style: solid; border-right-width: 2px; border-style: initial; border-top-color: orange; border-top-style: solid; border-top-width: 2px; color: #444444; display: inline; float: left; line-height: 1.5; margin-bottom: 2px; margin-left: 2px; margin-right: 2px; margin-top: 2px;" title="Ion Luca Caragiale" width="119" /></a> <span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Ion Luca Caragiale</strong> (n. 1 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, astăzi I. L. Caragiale, județul Dîmboviţa, d. 9 iunie 1912, Berlin) </span><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;">a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român,</span><span style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5; text-align: center;"> tatăl fiind de origine aromân iar mama de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem.</span></div><h1 data-mce-style="text-align: center;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 2.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;">*</span></h1><div style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> Imaginaţi-vă potrivire – să zici că-i dinadins: <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">2012, an electoral, e şi anul în care se împlineşte un secol de cînd Caragiale se uită la noi de sus</strong>. Dacă ar fi să fac pe cititorul în zodii, aş zice că, fiind anul lui Caragiale, <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">vom râde mult</strong>. Nu vom fi şi mai deştepţi, asta e sigur, dar mulţi dintre noi se vor strădui să pară.</span></div><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/54_15.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/54_15.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><img alt="" class="size-full wp-image-2721 aligncenter" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/54_15.jpg" data-mce-style="margin-top: 2px; margin-bottom: 2px; border-color: black; border-style: solid; border-width: 2px;" height="170" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/54_15.jpg" style="border-bottom-color: black; border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 2px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-color: black; border-left-style: solid; border-left-width: 2px; border-right-color: black; border-right-style: solid; border-right-width: 2px; border-style: initial; border-top-color: black; border-top-style: solid; border-top-width: 2px; clear: both; color: #444444; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 2px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 2px; max-width: 100%;" width="170" /></a></span></div><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> Pupindosiştii </strong>de toate culorile îşi vor face datoria.<strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> Ipistaţii de azi</strong> vor număra steagurile şi nu le va ieşi socoteala – poate unul, două să le fi dat jos vîntul, coane Fănică! <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Baronii locali</strong>, aceşti strănepoţi ai lui Trahanache altoiţi cu liber-schimbismul lui Caţavencu, se vor agita cu foloase personale prin judeţe. <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Damele politice</strong> vor trage sfori. <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Brînzovenescu şi Farfuridi</strong> se vor teme pe bună dreptate de trădare, drept care <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">vor trimite anonime la DNA</strong>.</span></div><div data-mce-style="text-align: center;" style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/trahanache-jiquidi1.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/trahanache-jiquidi1.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><img alt="" class="wp-image-2718 aligncenter" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/trahanache-jiquidi1.jpg" data-mce-style="margin-top: 2px; margin-bottom: 2px; border-color: orange; border-style: solid; border-width: 2px;" height="287" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/trahanache-jiquidi1.jpg" style="border-bottom-color: orange; border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 2px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-color: orange; border-left-style: solid; border-left-width: 2px; border-right-color: orange; border-right-style: solid; border-right-width: 2px; border-style: initial; border-top-color: orange; border-top-style: solid; border-top-width: 2px; clear: both; color: #444444; display: block; line-height: 1.5; margin-bottom: 2px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 2px;" title="trahanache" width="184" /></a></span></div><div style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> Cetăţeanul turmentat</strong> va avea parte de o beţie cruntă, dacă îşi va scoate votul la licitaţie. În ipoteza că va pierde alegerile, <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">Caţavencu</strong> va bine-merita un monument din partea patriei, aidoma eroului necunoscut. Căci dacă nici măcar arta unui şantaj cinstit nu te duce, azi, în Parlament, ci doar argumente palpabile, de felul găleţilor de plastic şi al mălaiului, la pachet sau în numerar, în loc să ne uităm la <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">O scrisoare pierdută</em> <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">vom studia super-ofertele de la hipermarket din sezonul campaniei electorale</strong>. Iar dacă 2012 va fi şi anul comasării, s-ar putea ca <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">bătrînul Caragiale să ne bîntuie cu două cuvinte: „Peste poate!“. (Cristian Teodorescu)</strong></span></div><h1 data-mce-style="text-align: center;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 2.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;">*</span></h1><h1 data-mce-style="text-align: center;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 2.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;">Caragiale şi liberalismul românesc</span></h1><div style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 12px; line-height: 18px;"><div data-mce-style="text-align: center;" style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> <a data-mce-href="http://national-liberal.ro/wp-content/uploads/2011/07/Ion-Luca-Caragiale.jpg" href="http://national-liberal.ro/wp-content/uploads/2011/07/Ion-Luca-Caragiale.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter" data-mce-src="http://national-liberal.ro/wp-content/uploads/2011/07/Ion-Luca-Caragiale.jpg" data-mce-style="margin-top: 2px; margin-bottom: 2px; border-color: black; border-style: solid; border-width: 2px;" height="292" src="http://national-liberal.ro/wp-content/uploads/2011/07/Ion-Luca-Caragiale.jpg" style="border-bottom-color: black; border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 2px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-color: black; border-left-style: solid; border-left-width: 2px; border-right-color: black; border-right-style: solid; border-right-width: 2px; border-style: initial; border-top-color: black; border-top-style: solid; border-top-width: 2px; clear: both; color: #444444; display: block; line-height: 1.5; margin-bottom: 2px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 2px;" title="Ion Luca Caragiale" width="197" /></span></a><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"><br style="color: #444444; line-height: 1.5;" /></em></span></div><div align="right" style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„Dar, în fine, a bătut vântul puternic al liberalismului, vântul binefăcător al ideilor democratice, care a curăţit atmosfera de miasmele infecte ale slugărniciei reacţionare, ale târârii înjositoare, ale ciocoismului sângeros…”</em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">-</em><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> I.L. Caragiale</em></strong></span></div><div align="right" data-mce-style="text-align: left;" style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: left;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> Ce era liberalismul român în perioada de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX? El ar fi trebuit să fie expresia politică a intereselor burgheziei româneşti. Dar această burghezie era, cel puţin în momentul apariţiei statului român unificat (1859) în plin proces de formare. Capitalul românesc apare mai întâi sub forma capitalului comercial, iar sursa principală a comerţului în epocă fiind cerealele, el nu este apanajul exclusiv al burgheziei (ba chiar dimpotrivă – cel puţin până în momentul în care arendaşii – autohtoni şi alogeni – au preluat pe seama lor cea mai mare parte a producţiei agricole destinate exportului). De aceea, Şt. Zeletin are dreptate să conchidă că până în 1880 puterea politică a aparţinut unei oligarhii </span><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„care face tutela burgheziei fără a fi ea înseşi burghezie: ea se pune fără rezervă în serviciul intereselor capitalismului fiindcă acestea sunt interesele sale proprii.”</em><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> Doar după 1880, crede doctrinarul liberal, are loc intervenţia mai activă în ceea ce priveşte capitalismul financiar (un rol esenţial revenindu-i </span><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Băncii Naţionale</em><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;">, controlată în tot intervalul 1881-1946 de către liberali) şi cel industrial (în special în urma legii liberale din 1886 de ocrotire a industriei naţionale). În aceste două sectoare burghezia autohtonă se vede confruntată însă cu concurenţa burgheziei străine (dacă nu de loc, măcar de neam), în special cea de etnie evreiască.</span></div><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> Caragiale avea cunoştinţă despre ideile liberalismului în general: <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„Liberalii pretutindeni sunt iubitori de forme frumoase, de fraze şi de formule de senzaţie, filantropi nesocotiţi, considerând progresul omenirii ca o faptă a voinţii individuale, iar nu ca un rezultat firesc al mersului omenirii prin scurgerea vremilor.”</em> Însă în ceea ce priveşte poziţia lui Caragiale faţă de liberalism aceasta oscilează în funcţie de poziţia aceluiaşi faţă de Partidul Naţional Liberal. Dar cumpăna nu este dreaptă, căci atunci când îi critică pe liberalii români prozatorul este mult mai acid decât atunci când face acelaşi lucru privitor la conservatori sau junimişti. Ceea ce credem că se va dovedi cu prsosinţă în rândurile de mai jos.</span></div><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> Prima „intrare” în politică a lui Caragiale are loc la 1866 când, în Ploieşti, şcolarul semna pentru detronarea lui Al. I. Cuza: „Parca văz încă maidanul plin de popor înghesuindu-se la o masă, pe care o săptămână a stat zi şi noapte o condică enormă deschisă. Era după 11 fevruarie. De câte ori ieşeam de la scoală, iscăleam toţi da si fiecare de mai multe ori… De mici aveam sentimente civice în oraşul meu natal!” Ceva mai târziu, la 8 august 1870, tânărul Caragiale încinge sabia spre a apăra republica ploieşteană de o zi a liberalului Candiano-Popescu, entuziasmul civic al proaspătului republican fiind însă curmat de intervenţia mamei.</span></div><h5 data-mce-style="text-align: center;" style="color: black; font-size: 1em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/calea-victoriei-si-teatrul-national-in-1890aa.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/calea-victoriei-si-teatrul-national-in-1890aa.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-2715" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/calea-victoriei-si-teatrul-national-in-1890aa.jpg" height="329" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/calea-victoriei-si-teatrul-national-in-1890aa.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="" width="455" /></a></span><span data-mce-style="text-align: center; color: #5d158e;" style="color: #5d158e; line-height: 1.5;">Bucurescii la 1860</span></h5><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> Activitatea de jurnalist politic Caragiale o începe în 1873, când colaborează la <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Telegraphul</em>, oficios liberal (până în 1874). <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Telegraphul </em>este o publicaţie agresivă, de nuanţă radicală, francofilă şi antidinastică. Redactorii revistei sunt republicani şi profesează cu o vehemenţă editorială de care Caragiale, mai târziu, se va distanţa ironizând-o şi pastişând-o. Multe dintre glumele (nesemnate, dar la care Caragiale probabil colaborează) din cadrul rubricii <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Curiozităţi</em> au ca obiect administraţia conservatoare, <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">albii</em> şi gazetele oficiale.</span></div><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> În perioada imediat următoare de asemeni scrie în publicaţii liberale: <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Alegătorul liber</em> (1875-1876) şi <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Unirea democratică</em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em>(1876-1877). <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Alegătorul liber</em> este organul de presă al unui „comitet electoral” din care fac parte unii dintre „greii” mişcării liberale (I. Brătianu, N. Fleva, D. Brătianu, D. Sturdza, I. Ghica), gruparea care va realiza în cele din urmă unirea facţiunilor liberale în Partidul Naţional Liberal. Gazeta (iniţial autodeclarată a fi civică, iar nu politică) va ajunge să reprezinte comitetul central al Partidului Naţional Liberal. Cei atacaţi sunt tot conservatorii, dintre contribuţiile lui Caragiale putând fi identificată anecdota despre Karkalechi (anecdotă folosită şi ulterior de Caragiale: 1896 şi 1898). La <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Unirea Democratică</em> I. L. Caragiale lucrează doar în calitate de corector.</span></div><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> Deci în perioada 1873-1877 activitatea publicistică a lui Caragiale (alta decât cea din revistele de umor –<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Ghimpele</em> şi <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Asmodeu</em>) se circumscrie cercurilor liberale. Şi chiar dacă mai târziu (1889) el va face deosebirea dintre ziariştii care asigură umplutura şi editorialiştii politici condamnând trecerea unora ca cei din urmă de la un organ de partid la un altul, de coloratură diferită, nu putem accepta ideea că nu a subscris în nici un fel la ideile propagate în periodicele liberale. Activitatea de presă a unei grupări politice nelimitându-se doar la articole doctrinare ci şi la şicanarea permanentă a adversarilor, putem conchide că I.L. Caragiale a participat, alături de colectivele editoriale ale gazetelor respective, la campania de discreditare a conservatorilor, campanie finalizată cu preluarea guvernării de către liberali în 1866.</span></div><div data-mce-style="text-align: left;" style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px; text-align: left;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://national-liberal.ro/wp-content/uploads/2011/07/Ziarul-Timpul-28-iunie-1883.jpg" href="http://national-liberal.ro/wp-content/uploads/2011/07/Ziarul-Timpul-28-iunie-1883.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter" data-mce-src="http://national-liberal.ro/wp-content/uploads/2011/07/Ziarul-Timpul-28-iunie-1883.jpg" height="264" src="http://national-liberal.ro/wp-content/uploads/2011/07/Ziarul-Timpul-28-iunie-1883.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; display: block; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px;" title="Ziarul Timpul 28 iunie 1883" width="190" /></span></a> Începând din 1877 şi până în 1881 I. L. Caragiale va fi redactor şi colaborator la oficiosul conservator <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Timpul</em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em>în perioada în care acesta era controlat de Eminescu şi <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">junimişti</em>. Informaţiile legate de colaborarea sa la acest periodic sunt controversate. Nu sunt cunoscute toate colaborările sale (unele dintre articole par a fi realizate în colaborare cu Eminescu sau este greu de stabilit paternitatea lor). Din ceea ce i se poate atribui cu certitudine (pamflete, reportaje parlamentare, note de presă externă şi varietăţi) se constată că „ţintele” sale sunt C.A. Rosetti, D.A. Sturdza şi D. Brătianu. Pe de altă parte se pare că I. L. Caragiale a urmărit acutizarea conflictelor latente din tabăra liberală, amintind în articolele sale despre „sfâşierile intestine” sau „neîncrederea mutuală” dintre corifeii liberali. La <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Timpul</em> Caragiale nu a produs prea multe articole de doctrină (ar fi fost şi greu, devreme ce ar fi trebuit să concureze nivelul doctrinar a lui Eminescu). Când o face totuşi, el preia idei şi argumente eminesciene: obligaţia liderilor din partidele naţionale de a fi români, caracterul arbitrar şi neconform cu tradiţia al legiuirilor liberale, facticitatea unei clase de ciocoi neproductivi şi vorbăreţi, contestarea capacităţii intelectuale a liberalilor. Tot în <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Timpul</em> el ironizează <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Alegătorul liber</em>, la care lucrase cu câţiva ani înainte.</span><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> În paralel cu activitatea la </span><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Timpul</em><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> I. L. Caragiale redactează gazeta umoristică </span><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Bobârnacul</em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;">(28 februarie – 31 martie 1879), publicaţie de campanie antiliberală. Aici principalele teme abordate sunt alegerile (cu ironizarea contribuţiei </span><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">gărzii civice</em><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;">) şi rezolvarea problemei articolului 7 din Constituţie în spiritul conservatorilor şi al junimiştilor. În acest context C. A. Rosetti este poreclit „rabinul” şi „hahamul” iar problema articolului 7 este denumită „cestiunea românilor cu cusur” (trimiteri antisemite evidente). Seria </span><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Bobârnacului</em><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> este întreruptă de plecarea lui I. L. Caragiale la Viena, în compania lui Maiorescu.</span></div><h5 data-mce-style="text-align: center;" style="color: black; font-size: 1em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/images-51.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/images-51.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><img alt="" class="size-full wp-image-2716 aligncenter" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/images-51.jpg" data-mce-style="margin-top: 2px; margin-bottom: 2px; border-color: black; border-style: solid; border-width: 2px;" height="183" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/images-51.jpg" style="border-bottom-color: black; border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 2px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-color: black; border-left-style: solid; border-left-width: 2px; border-right-color: black; border-right-style: solid; border-right-width: 2px; border-style: initial; border-top-color: black; border-top-style: solid; border-top-width: 2px; clear: both; color: #444444; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 2px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 2px; max-width: 100%;" width="276" /></a></span><span data-mce-style="text-align: center; color: #5d158e;" style="color: #5d158e; line-height: 1.5;">Bucurescii la 1860</span></h5><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> În toată această perioadă I. L. Caragiale a fost acuzat de partitism conservator. Cu toate că în 1885 Maiorescu a negat că teatrul lui Caragiale ar avea legătură cu <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">politica de partid</em>, orientarea antiliberală a pieselor sale de teatru era vădită pentru publicul cunoscător. În episodul numărării steagurilor din <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">O scrisoare </em>pierdută oricine putea <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">citi</em> episodul steagurilor din timpul vizitei ţarului Alexandru la Bucureşti (în perioada primariatului lui C. A. Rosetti), iar <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">garda civică</em>, scumpă liberalilor, devenise de mult un instrument de propagandă şi intimidare politică a opoziţiei.</span></div><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> După premiera piesei <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">O noapte furtunoasă</em> (în care erau atinse unele dintre punctele nodale ale politicii interne liberale: Constituţia din 1866, gărzile cetăţeneşti, presa liberală) autorul a fost acuzat că lucrează „sub influenţa nouei direcţiuni din Iaşi, transferată actualmente la redacţiunea unui oarecare ziar ultrareacţionar din Bucureşti.” La premieră numeroşi membrii al gărzilor naţionale au fost prezenţi în sala Teatrului Naţional pentru a o fluiera – de altfel, reprezentarea ei a şi fost interzisă din „ordin de sus.” Mai mult: autorul a fost ameninţat cu bătaia iar guvernului liberal i s-a propus să suspende subvenţiile acordate Teatrului Naţional (pe motive patriotice).</span></div><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> În 1885, apare o cotitură: după căderea comediei <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">D-ale Carnavalului</em> I. L. Caragiale colaborează câteva luni (iunie-octombrie 1885) la ziarul liberal <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Voinţa Naţională</em>. Se pare că a făcut-o cu acordul liderului junimist P. P. Carp (încă din 1882 între junimişti şi liberali au avut loc tatonări în ceea ce priveşte colaborarea la guvernare.) La <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Voinţa Naţională </em> Caragiale este nevoit să se adapteze liniei politice a partidului de guvernământ, atacând pe mai toţi opozanţii de moment ai lui I. Brătianu (de la <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">liberalii sinceri</em> la conservatori).</span></div><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> În iunie 1889 Caragiale revine la orientarea junimistă, scriind pentru <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Constituţionalul</em>. Acest periodic (la care scria sub pseudonim şi Maiorescu) dorea să facă o opoziţie constituţională guvernului Catargiu-Vernescu (de orientare conservatoare). Deşi gruparea reprezentată de <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Constituţionalul </em> se dorea a fi independentă atât faţă de liberali cât şi faţă de conservatori, la alegerile parţiale din 1889 junimiştii şi liberalii lui I. Brătianu colaborează împotriva candidaţilor guvernamentali conservatori. În acest ziar îi apar lui Caragiale articole şi foiletoane literare, dar şi polemici şi pamflete (având drept ţinte atât pe conservatorul Lascăr Catargiu, dar şi pe liberalii Ghe. Vernescu şi D. Brătianu). Deşi nu face nici aici doctrină, Caragiale dă dovadă de cunoaşterea realităţilor româneşti, nu numai politice, ci şi psihologice: el acuză practica liderilor conservator (L. Catargiu) şi liberal (I. Brătianu) de a instrumentaliza necinstea posibililor colaboratori politici: <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„Ei personal sunt foarte oneşti, dar au o adevărată slăbiciune pentru neonestitatea altora. Ce e drept se vede clar că ei cultivă această plantă nu din interes moral sau artistic, ci din intenţiune pur utilitară /…/ pentru foloasele ce le dă ea pe ogorul politic.”</em>Refuzul – echivalent pentru Caragiale cu un eşec major – Academiei de a-i acorda dramaturgului premiul Năsturel pentru literatură pentru anul 1891 l-a făcut pe acesta, dezamăgit, să nu mai scrie pentru o vreme. Încă din această epocă datează o nouă distanţare faţă de junimişti, Caragiale reproşând îndeosebi lui Maiorescu poziţia pe care acesta a avut-o faţă de Eminescu, în perioada din urmă a vieţii poetului (<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Ironie</em>, <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Două note</em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">.</em>)</span></div><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> I. L. Caragiale revine în publicistica de partid în noiembrie 1895 (după ce se înscrisese în Partidul Radical al lui Panu) cu o altă voltă politică. <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Gazeta poporului</em>, (la care este atras de către prietenul său Barbu Ştefănescu Delavrancea) era o gazetă liberală. Apărută la începutul lui 1895 ca instrument publicistic folosit contra guvernării conservatoare, la intrarea lui Caragiale în colectivul redacţional <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Gazeta poporului </em>era deja un oficios de guvernământ. În paginile acestei reviste I.L. Caragiale lansează violente atacuri atât asupra conservatorilor (un astfel de atac, ce avea drept ţintă pe Anton Bacalbaşa, socialist trecut la conservatori, va avea drept efect replica lui Bacalbaşa în care i se reproşau lui Caragiale desele treceri de la o revistă de partid la alta, însoţită de faimoasele caricaturi realizate de Jiquidi) cât şi asupra junimiştilor. Resentimentar (se pare că aceştia nu-şi îndepliniseră anumite promisiuni) I.L. Caragiale trece la şicanarea sistematică a liderilor junimişti Maiorescu şi Carp. Este atacată de asemenea şi conduita politică a junimiştilor, gata oricând să realizeze un pact politic cu liberalii, în ciuda diferenţelor de doctrină.</span></div><h5 data-mce-style="text-align: center;" style="color: black; font-size: 1em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/descc483rcare-2.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/descc483rcare-2.jpg" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-2717" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/descc483rcare-2.jpg" height="192" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2012/01/descc483rcare-2.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-color: initial; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-style: initial; border-top-width: 0px; clear: both; color: #444444; display: block; height: auto; line-height: 1.5; margin-bottom: 12px; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-top: 0px; max-width: 100%;" title="" width="262" /></a></span><span data-mce-style="color: #5d0f7f; text-align: center;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;">Bucurescii 1860</span></h5><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> Când în 1896 G. Panu fuzionează cu conservatorii şi scoate <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Ziua</em>, organ de presă al Partidului Democrat-Radical, I. L. Caragiale începe să scrie aici. Din articolele lui Caragiale din <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Ziua</em> sunt cunoscute doar cele dintre ianuarie-martie 1896 dar pe baza lor se poate identifica orientarea redacţiei. Ea îi atacă pe liberalii aflaţi la guvernare (Panu însuşi era un disident liberal, trecut în cele din urmă la conservatori) şi în special pe D. Sturdza (prim ministru şi preşedintele PNL) şi „oculta” (ce grupa pe „bătrânii” partidului în frunte cu Eugeniu Carada şi care pregătea preluarea şefiei PNL de către Ionel Brătianu). Printre articolele sale merită să fie menţionate în special cele patru îndreptate contra mitropolitului Ghenadie precum şi reportajul amplu dedicat modului în care D. Sturdza a încercat să manipuleze activitatea partidului naţional al românilor ardeleni („Culisele chestiunii naţionale”.)</span></div><div id="attachment_1418" style="line-height: 1.5;"><br style="line-height: 1.5;" /></div><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> Din octombrie 1896 I. L. Caragiale începe colaborarea cu<em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Epoca</em> lui N. Filipescu, şi el liberal trecut la conservatori. Este epoca de maximă maturitate gazetărească, în care (fapt cu totul rar pentru el) Caragiale semnează cu propriul său nume. Deşi îi lipsea o adâncă cultură politică, geniul propriu şi adânca cunoaştere a psihologiei umane îl fac pe Caragiale să se ridice la înălţimea lui Eminescu în ceea ce priveşte caracterizarea epocii şi a politicienilor români.</span></div><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> Una dintre primele concluzii la care ajunge I. L. Caragiale este aceea, comună cu junimiştii, a lipsei de competenţă şi onestitate a conducătorilor ţării, care nu reuşiseră să producă decât forme goale, fraze şi o vastă clientelă de partid. Răspunzători de această stare de lucruri sunt făcuţi liberali, şi în special liderul istoric al acestora, I. Brătianu: <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„Ieşiţi pe podul Mogoşoaii; mergeţi la şosea, la spectacole, oriunde; vedeţi această strălucitoare nobleţe, în cea mai mare parte de provenienţă transdanubiană în echipajele ei lustruite, aşa de proaspăt blazonate că nu li s-a uscat bine poleiala /…/ Toate răsărite în câţiva ani, ca prin farmece, în mijlocul uni popor eminamente agricol, care în loc să prospere şi el în acest timp a dat mereu înapoi. Cine este creatorul acestei mândre şi puternice caste nobiliare? Brătianu!”</em></span></div><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> O a doua concluzie importantă (care de altfel transpare şi prin modul în care autorul <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Scrisorii pierdute</em> a construit discursul lui Caţavencu, cel mai „liberal” dintre personajele sale de teatru) este asupra modului în care conştiinţa indivizilor poate fi manipulată prin discurs. Făcând apel la instinctele trezite de mecanismul oratoric ce face apel la emotivitate, discursul politic ajunge să fie golit de conţinutul de idei, fiind mai important prin felul în <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">care se spune</em> decât prin <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">ceea ce se spune</em>: <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">„Eu nu cer de la orator să mă lumineze – îi pretind să mă încălzească. Oratorul trebuie să vină la tribună ca un leu, şi când o strigă o dată Fraaţilor! Să mă facă pe mine, fratele lui, să sar din loc. El n-are nevoie să spună nimic de la tribună; dar trebuie să mă-nfierbinte; să mă asude; să nu-mi dea pace să judec; să mă aiurească /…/ pînă m-o năuci, pînă m-o face să scrâşnesc din dinţi şi să strig ca un turbat: sus poporul!” </em>Pentru discursul politic vizat de către Caragiale repetarea de cuvinte-lozincă („patrie”, „popor”, „ţară”, „ţărişoară”, „rromân”, „rromâncă”, „Rromânia””) sau formule („biata ţărişoară”) distribuite într-un context fix de epitete le transformă pe acestea în concepte emoţionale, care scapă analizei spiritului critic. Denudând mecanismele şi logica acestui discurs politic, I. L. Caragiale sugerează că negarea unui anumit tip de societate şi de politică implică şi negarea limbajului lor predilect.</span></div><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;">După <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Epoca</em>, I. L. Caragiale colaborează pentru scurt timp (sfârşitul lui 1897 şi începutul lui 1898) la alte două periodice aliate conservatorilor, şi anume <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Drapelul</em> lui P. S. Aurelian şi <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Evenimentul </em> lui G. A. Scorţescu (ambele, dizidenţe liberale de la Bucureşti şi respectiv Iaşi). De această dată în calitate de colaborator pentru articole de consideraţii generale sau <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">umplutură</em>. Nu va mai scrie cu periodicitate după 1898 pentru gazetele româneşti: câteva <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Notiţe critice</em> pentru <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Universul</em>, o nouă încercare cu <em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;">Moftul român</em><em style="border-bottom-style: none; border-color: initial; border-image: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: inherit; line-height: 1.5;"> </em>(1901), după care se stabileşte cu familia în Germania. ( <strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;">autor: Tudor Zlati </strong> <a data-mce-href="http://national-liberal.ro/" href="http://national-liberal.ro/" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;">http://national-liberal.ro/</span></a>)</span></div><div style="line-height: 1.5;"><div style="line-height: 1.5;"><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><br style="color: #444444; line-height: 1.5;" /></span></div></div><div style="line-height: 1.5;"><div style="font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><br style="color: #444444; line-height: 1.5;" /></span></div></div></div></div><h1 data-mce-style="text-align: center;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 2.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: center;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> *</strong></span></h1><div style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"><strong style="color: black; font-weight: bold; line-height: 1.5;"> E mai putin cunoscut faptul că I.L Caragiale s-a stabilit in 1905 la Berlin, unde a și murit. Mai înainte avusese o tentativă de a se stabili la Cluj. Motivul a fost că cu câtiva ani mai inainte a fost acuzat de plagiat pentru "Năpasta", iar criticii au fost foarte virulenți. Cu o imagine aproape terfelită a dorit să plece spre Ardeal, însă atacurile la adresa sa au continuat. Pleacă în Germania și ajunge la Berlin, unde se decide să se stabilească definitiv.</strong></span></div><div style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> Caragiale a fost acuzat că ar fi plagiat Năpasta după o piesă a scriitorului ungar István Kemény, intitulată „Nenorocul”. Acuzația a apărut în 1901 în două articole din Revista literară, semnate cu pseudonimul Caion. Furios, Caragiale s-a adresat presei din București, a aflat numele real al autorului (C. Al. Ionescu), l-a acționat in justiție și a câștigat fără probleme, grație pledoariei avocatului său, Barbu Ștefănescu Delavrancea.</span></div><div style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> Renunțând la tăcerea ce și-o impusese în exilul său voluntar de la Berlin, evenimentele din primăvara anului 1907, l-au determinat pe Caragiale să publice, în noiembrie 1907, la București, broșura: 1907 din primăvară până in toamnă, un celebru eseu referitor la cauzele și desfășurarea marii mișcări țărănești din primavara lui 1907. Înainte de a-și publica pamfletul în broșură, Caragiale a trimis primul capitol ziarului vienez, Die Zeit, întâia și cea mai însemnată parte a viitoarei broșuri, care l-a publicat la 3 aprilie 1907, cu semnătura: Un patriot român.</span></div><div style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> Tot atunci i-a trimis fiului sau Mateiu, prin Delavrancea, o scurtă scrisoare, din care amintim aceste cuvinte: „Împrejurările prin care a trecut și trece țara noastră și care-mi întristează așa de adânc bătrânețele mie să-ți fie îndemn în dragoste pentru patrie. Dumnezeu să-ți facă ție parte de vremuri mai bune la bătrânețe! Noi am început cu veselie și sfârșim cu mâhnire. Să vă dea vouă, tinerilor, Domnul să nu mai vedeți nici un rău arătându-se pe biata noastră țară.”</span></div><div style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> A publicat în revista literară bimensuală Convorbiri (din 1908, Convorbiri critice), 7 fabule. Ultima dintre ele, Boul și vițelul, a fost tipărită în fruntea numărului 1 al Convorbirilor critice, având, în facsimile, autografe atât textul, cât și semnătura Caragiale. Doi ani mai târziu a publicat nuvela Kir Ianulea, o versiune românească a piesei lui Niccolo Machiavelli, Nunta lui Belfagor.</span></div><div style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;"> În zorii zilei de 9 iunie 1912, Caragiale a murit subit în locuința sa de la Berlin, din cartierul Schöneberg, bolnav fiind de arterioscleroză. Rămășițele pământești au fost expuse în capela cimitirului protestant Erster Schöneberger Friedhof și depuse, la 14 iunie, în cavoul familiei, în prezența lui Gherea, a lui Delavrancea și a lui Vlahuță. Cinci luni mai târziu, la 18 noiembrie, sicriul cu rămășițele sale pământești a fost adus la București și, la 22 noiembrie 1912, s-a făcut înmormântarea la cimitirul Șerban Vodă. Cortegiul funerar, format la biserica Sf. Gheorghe, a făcut un ocol prin fața Teatrului Național și a continuat apoi drumul până la cimitir, în fruntea miilor de bucureșteni care au luat parte, la această solemnitate aflându-se toți marii scriitori ai timpului . (<a data-mce-href="http://www.agentia.org/" href="http://www.agentia.org/" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #5d0f7f;" style="color: #5d0f7f; line-height: 1.5;">http://www.agentia.org/</span></a>)</span></div><h1 data-mce-style="text-align: center;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 2.4em; font-weight: normal; line-height: 1.5em; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: center;"><strong style="font-weight: bold; line-height: 1.5;">*</strong></h1><h5 data-mce-style="text-align: center;" style="font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 1em; font-weight: normal; line-height: 18px; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; text-align: center;"><strong style="font-weight: bold; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #5d158e;" style="color: #5d158e; line-height: 1.5;">Grecii, mai interesati de opera lui I.L.Caragiale decit conationalii sai </span></strong></h5><div style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d158e;" style="color: #5d158e; line-height: 1.5;"> La inceputul acestei saptamini, Centrul de cercetari teatrale din Atena a organizat in insula Kefallonia un congres dedicat in exclusivitate dramaturgului roman I.L.Caragiale, de la a carui nastere s-au implinit, pe 30 ianuarie, 150 de ani.</span></div><div style="color: #444444; font-family: Georgia, 'Bitstream Charter', serif; font-size: 16px; line-height: 1.5; margin-bottom: 24px;"><span data-mce-style="color: #5d158e;" style="color: #5d158e; line-height: 1.5;"> Printre invitati s-a numarat si criticul literar iesean Ioan Holban, directorul Teatrului National, care a sustinut comunicarea cu tema "I.L.Caragiale – fiul unui emigrant din Kefallonia – fondatorul dramaturgiei romane". "Majoritatea comunicarilor au avut ca punct de plecare o descoperire recenta facuta de gazde, care a revolutionat pur si simplu biografia scriitorului Ion Luca Caragiale. Este vorba de citeva acte prin care se atesta faptul ca bunicul celebrului dramaturg, Stefan, este originar din insula elena Kefallonia, si nu din Idria, cum au sustinut George Calinescu si Serban Cioculescu. Mai mult, familia nu se numea Caragiale, ci Karaialis, noul nume fiindu-i dat, dupa toate probabilitatile, chiar de catre domnitorul Caragea, impreuna cu care a sosit in Tara Romaneasca", ne-a spus dl Holban. Care ne-a marturisit ca a ramas foarte impresionat de felul in care grecii ii cinstesc si ii pun in valoare pe cei care au dus faima natiei peste hotare, si nu numai. </span><br />
<span data-mce-style="color: #5d158e;" style="color: #5d158e; line-height: 1.5;"> Toate acestea se intimpla in Grecia, in plin "An Caragiale" romanesc, in vreme ce in Romania se publica istorii literare in care nenea Iancu este pus la colt pentru "vina" de a-si fi descris contemporanii exact asa cum au fost. De unde si trista concluzie ca, spre rusinea noastra, grecii sint mult mai interesati de Caragiale si de opera lui, de care ii leaga, pina la urma, un insignifiant amanunt biografic. </span><br />
<span data-mce-style="color: #5d158e;" style="color: #5d158e; line-height: 1.5;">(Rosana Heinisch - <a data-mce-href="http://www.evenimentul.ro/" href="http://www.evenimentul.ro/" style="color: #743399; line-height: 1.5;"><span data-mce-style="color: #5d158e;" style="color: #5d158e; line-height: 1.5;">http://www.evenimentul.ro</span></a>)</span></div>Melidoniumhttp://www.blogger.com/profile/00009322510538688098noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2635377227467662495.post-47160054534364095312011-12-09T12:58:00.000+02:002011-12-09T12:58:14.878+02:00Mos Nicolae poposeste la copiii din comuna Bira<i><b>Maria Agafiţei – Nu furaţi zâmbetul copiilor</b></i><br />
<i><b> </b></i> <br />
<div style="text-align: left;">Îmi amintesc cu nostalgie de serile aşteptate cu nerăbdare, dinaintea venirii lui Moş Nicolae, când pregăteam cizmuliţele pentru Moşu, care sosea în fiecare an odată cu primii fulgi de nea, odată cu primele portocale ce înmiresmau zilele de iarnă ale copilariei noastre.<br />
Acum, departe de ţară, uniţi doar de www.copiisaraci.ro, suntem din nou legaţi prin firul amintirilor, de anii copilăriei, din ţara natală.<span id="more-984"></span><br />
Anul acesta, Moş Nicolae, contrar poveştii a vrut să se arate în satele Rediu şi Bâra prin Dna. Agafiţei, o româncă adevarată, care nevoită sa plece în bejenie, la muncă, pe meleaguri străine, ca mulţi alţi compatrioţi, muncitori în cele ţări civilizate ale Apusului, nu şi-a uitat ţara şi plină de dragoste şi compasiune faţă de copiii din localitatea natală, a trimis din Italia 30 pachete cu cadouri pentru comuna Bâra si 60 pentru comuna Rediu, în greutate totală de aproape 300 kilograme, dorind să facă o bucurie copiilor din aceste sate. Pachetele aveau dulciuri, diferite jucării şi tot felul de surprize menite a aduce bucurie în sufletele copiilor necăjiţi din satele pomenite mai sus, cumpărate de soţii Agafiţei, cu bani munciţi din truda lor.</div><div style="text-align: justify;">Un eveniment extraordinar pentru o fetiţă de 11 ani, Diana Năstase din Rediu a avut loc astăzi, când a fost invitată la magazin de către Dna. Agafiţei, unde i-au fost cumpărate haine şi alte accesorii vestimentare, fiindcă trebuie să spunem, Diana este foarte săracă, venind aproape fără papuci în picioare. “Oare visez sau mi se întâmplă mie asta??” spunea cu boabe de lacrimi în ochi, copila.. Moş Nicolae îi şterge lacrima prin mijlocirea Doamnei Agafiţei, care, cu altruismul omului simplu dar cu suflet mare, doreşte să aline din suferinţele celor nevoiaşi. Dorim să auzim mai des astfel de întâmplări, să auzim mai des glasul românilor adevăraţi, care reuşesc să treacă peste meschin, banal, zgârcenie, invidie, oferind din mult puţinul lor şi altor oameni, celor nevoiaşi, puţină bucurie şi zâmbet. O felicităm sincer pe Dna. Agafiţei pentru generozitatea dovedită şi îi urăm, acum în preajma Sărbătorilor, un cald “La mulţi ani”!</div><div style="text-align: justify;">Cuvintele simple ale Dnei Agafiţei, dar pornite dintr-o inimă mare, de la un om cu calităţi morale deosebite, arată o persoană dornică de a-şi schimba statutul social, de a nu lăsa viaţa să o copleşească cu grijile şi nenorocirile ei, de a face lucruri bune, constructive, pentru ea şi pentru cei din jur, sunt adunate în prefaţa unui volum de gânduri de suflet, de simţire..</div>“Aceste gânduri ale mele în cuvinte versificate sunt simţite şi scrise din dragoste pentru poporul român, durerea mea este că mulţi români din ţară o duc greu, sunt rămaşi fără locuri de muncă, în imposibilitatea de a-şi creşte copiii, de a îşi întreţine familiile, etc. Din experienţa muncii mele în Italia, am vazut cât de greu muncesc femeile românce acolo! Dar sunt cele mai apreciate şi căutate, respectate, pentru că sunt harnice şi gospodine, cu experienţă de muncă.<br />
Ce mai spun în cuvintele mele versificate? Despre bărbaţii rămaşi acasă, în ţară, pentru că în Italia se găseşte greu de lucru pentru ei, unii sunt serioşi, iar cu banii primiţi de la soţiile lor, fac cele necesare pentru gospodărie şi copii şi rămân în continuare cu soţiile lor; dar cei slabi de înger cheltuiesc banii aiurea pe felurite tentaţii, unii ajungând la divorţ, astfel bietele mame îşi poartă copiii cu ele în pribegie.<br />
O altă situaţie descrisă în versuri, arată că statul în „epoca de aur” comunistă, avea mai multă grijă de om, fiecare avea asigurat un serviciu, casă, oamenii erau ajutaţi.<br />
Nu sunt pentru reîntoarcerea la comunism. Dar cum s-a făcut că dintr-o ţară frumoasă, cu multe şanse de dezvoltare pentru viitor, am ajuns a fi o ţară la nivelul celor subdezvoltate?<br />
Nu fac politică, dar mă doare sufletul de cetăţenii români şi de ţărişoara noastră! Unde eşti tu Ţepeş Vodă să faci ordine în Ţara Românească?<br />
Vă iubesc şi vă ador pe toţi Românii!”<br />
<br />
Vineri 9 decembrie 201, Editura Musatinia si Societatea Culturala <i>George Radu Melidon, </i>reprezentată de bibliotecar Silvia Mayerhoffer<i> </i>şi bibliotecar Doina Enea<i>,</i>au oferit, pe langă darurile aduse din Italia, alături de doamna Maria Agafiţei, cărţi editate la Editura Muşatinia din Roman.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-1uhv1y5fa3M/TuHmMV6Qy8I/AAAAAAAAATs/ixv8y8Qoaac/s1600/P1060427.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="300" src="http://2.bp.blogspot.com/-1uhv1y5fa3M/TuHmMV6Qy8I/AAAAAAAAATs/ixv8y8Qoaac/s400/P1060427.JPG" width="400" /> </a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-FauDoEF29Uw/TuHnx7ZqokI/AAAAAAAAAT0/OGUrUgyLTgg/s1600/P1060419.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="300" src="http://4.bp.blogspot.com/-FauDoEF29Uw/TuHnx7ZqokI/AAAAAAAAAT0/OGUrUgyLTgg/s400/P1060419.JPG" width="400" /></a></div>Invitaţii s-au bucurat de primirea călduroasă, din partea domnului primar Dănuţ Petraru şi domnului viceprimar Constantin Ciobanu, gazdele evenimentului.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-1aJmc4PVCqs/TuHpqR5zLQI/AAAAAAAAAT8/Bg3LWtGzOR0/s1600/P1060421.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="300" src="http://4.bp.blogspot.com/-1aJmc4PVCqs/TuHpqR5zLQI/AAAAAAAAAT8/Bg3LWtGzOR0/s400/P1060421.JPG" width="400" /></a></div>De asemeni a fost lansat volumul Doamnei Maria Agafitei "Asculta cu inima". In cuvintele scrise de doamna Maria Agafiţei am regasit soarta a mii daca nu zeci de romani plecati din tara la muca de nevoie. Aici este cioplit strigatul lor de durere si deznadejde dar plin totusi de speranta, un strigat constructiv indreaptat inspre un maine mai bun pentru toti romanii.Melidoniumhttp://www.blogger.com/profile/00009322510538688098noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2635377227467662495.post-73027365844933181062011-12-03T17:50:00.001+02:002011-12-03T17:52:26.985+02:001 decembrie ziua naţională a României<a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/stema.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/stema.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img alt="" class="alignright size-thumbnail wp-image-888" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/stema.jpg?w=127" height="150" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/stema.jpg?w=127" title="" width="127" /></a><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/600px-flag_of_romania-svg.png" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/600px-flag_of_romania-svg.png"><img alt="" class="alignleft wp-image-865" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/600px-flag_of_romania-svg.png?w=150" height="60" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/600px-flag_of_romania-svg.png?w=150" width="90" /></a>“…<i><b>Marea Unire din 1918</b> a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. [...]<img alt=">>>" class="mceWPmore mceItemNoResize" data-mce-src="http://melidoniumm.wordpress.com/wp-includes/js/tinymce/plugins/wordpress/img/trans.gif" src="http://melidoniumm.wordpress.com/wp-includes/js/tinymce/plugins/wordpress/img/trans.gif" title="More..." /></i><br />
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere inter state: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele<br />
<br />
Vechiului Regat. [...]<a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/mareaunire.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/mareaunire.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-886" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/mareaunire.jpg" height="280" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/mareaunire.jpg" title="" width="400" /></a></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial - instituţională care este statul naţional.[...]</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">O necesitate istorică - naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional - s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional.”(istoric Florin Constantiniu)</div><div align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><b>Unirea Basarabiei cu România</b></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><b>Basarabia, prima provincie care s-a reîntregit în hotarele româneşti.</b> Unirea a survenit pe fondul dezmembrării Imperiului Rus, odată cu proclamarea principiului autodeterminării până la despărţirea de imperiul multinaţional în care provincia româneasca a fost înglobata forţat in 1812.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Lupta de eliberare naţionala a luat amploare in aprilie 1917 odată cu constituirea <i>Partidului National Moldovenesc</i>, sub preşedinţia lui Vasile Stroescu, printre membrii de frunte aflându-se Paul Gore, Vladimir Herţa, Pantelimon Halippa şi Onisifor Ghibu. Partidul avea ca organ de presă ziarul <i>Cuvânt moldovenesc</i>.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Cu prilejul Congresului ostaşilor moldoveni de la Chişinău, din 25 septembrie/8 octombrie 1917, s-a constituit ca organ legislativ <i>Sfatul Ţării</i>. Au fost aleşi 44 de deputaţi din rândurile soldaţilor, 36 de deputaţi din partea ţăranilor, 58 de deputaţi fiind aleşi de comisiile comunale şi ale ţinuturilor şi de asociaţiile profesionale. Din totalul de 156 deputaţi, 105 erau români, 15 ucraineni, 14 evrei, 7 ruşi, 2 germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean şi 1 grec. Preşedinte al sau a fost ales lon Inculeţ.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">În condiţiile primejdiei reprezentate de pretenţiile Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut şi Nistru şi folosindu-se de prevederile <i>Declaraţiei drepturilor popoarelor din Rusia</i>, în decembrie 1917 s-a proclamat Republica Democratică Moldovenească.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Tulburările provocate de bolşevici în condiţiile destrămării unităţilor militare ruse odată cu lovitura de stat bolşevică din 25 octombrie/7 noiembrie 1917, au creat noi agitaţii în Basarabia. Conducătorii Republicii Democratice Moldoveneşti au cerut sprijinul armatei române, care a pătruns, în aceste condiţii, în provincie. La 13/26 ianuarie 1918, guvernul Rusiei sovietice a întrerupt relaţiile diplomatice cu România iar la 24 ianuarie 1918 Republica Moldovenească şi-a proclamat independenţa.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">La 27 martie 1918, <i>Sfatul Ţării</i>, care cuprindea reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a votat în favoarea Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) cu România, după cum urmează: din cei 135 de deputaţi prezenţi, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13 deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu<br />
<br />
România!”<a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/800px-sfatul_tarii_1918aa.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/800px-sfatul_tarii_1918aa.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-872" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/800px-sfatul_tarii_1918aa.jpg" height="220" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/800px-sfatul_tarii_1918aa.jpg" title="" width="400" /></a></div><div align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><br />
<b>Actul Unirii votat de Sfatul Ţării </b><b><br />
</b><b>la 27 martie St. V. 1918</b></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><b> </b>În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.</div><div align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><b>Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!</b></div><div align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Preşedintele Sfatului Ţării, <i><b>Ion Inculeţ</b></i>;</div><div align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Vice-preşedinte, <i><b>Pantelimon Halippa;</b></i><br />
Secretarul Sfatului Ţării <i><b>I. Buzdugan</b></i></div><div align="center" data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;"><i><b><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/template_image002_00001.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/template_image002_00001.jpg"><img alt="" class="size-full wp-image-895 aligncenter" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/template_image002_00001.jpg" height="743" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/template_image002_00001.jpg" width="406" /></a></b></i></div><h3 align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"> </h3><h3 align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Unirea Bucovinei cu România</h3><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><b>Bucovina, a doua provincie care s-a reîntregit în hotarele româneşti.</b> Acum 93 de ani, la 28 Noiembrie 1918, a avut loc proclamarea unirii Bucovinei cu România, moment istoric important în făurirea statului naţional unitar român, alături de unirea anterioară Basarabiei - la 27 Martie - şi de unirea ulterioară a Transilvaniei, la 1 Decembrie 1918.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Bucovina, în traducere “Pădure de fag”, este numele dat Ţării de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de austrieci în 1775. După pacea încheiată la Kuciuk-Kainargi în 1774, în urma războiului ruso-turc început în 1768, austriecii, ca recompensă că i-au ajutat pe turci, cerură “o rectificare de frontieră în sudul Galiţiei”, necesară trecerii din Transilvania în Galiţia, nou anexată. Astfel, contra bani grei şi daruri scumpe, Turcia cedă Austriei un “coridor” care cuprindea nu o fâşie îngustă de teren, ci întreg ţinutul Cernăuţilor, cea mai mare parte a ţinutului Sucevei, vechea capitală a Moldovei, cu mausoleul descălecătorilor de la Rădăuţi şi cu mormântul lui Ştefan de la Putna.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">În zadar protestară boierii şi clerul, în frunte cu domnitorul Grigore Ghica, ucis de turci la 1 Octombrie 1777; timp de 144 de ani acest teritoriu românesc a rămas sub ocupaţie străină, până în anul de graţie 1918. Imperiul habsburgic a nesocotit sistematic drepturile limbii române, a stingherit dezvoltarea culturală şi a spoliat bogăţiile provinciei. Mulţi patrioţi bucovineni au fost nevoiţi să emigreze.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Timp de 10 ani, Bucovina a stat sub administraţie militară iar în 1786 a fost înglobată Galiţiei. Abia prin constituţia austriacă din 1849 a fost despărţită de Galiţia şi declarată provincie autonomă a Casei de Austria. În 1860, Bucovina şi-a ales o Dietă, cu stemă şi drapel proprii şi era reprezentată în Parlamentul vienez prin deputaţi români.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Faţă de Viena, fruntaşii politici bucovineni au avut o politică protestatară, începând cu episcopii Dosoftei Herescu şi Isaia Baloşescu, cu fraţii Hurmuzachi, cu mitropolitul Silvestru, cu dr. Gh. Popovici şi Iancu Flondor şi întreaga generaţie a Unirii. Românii bucovineni au manifestat in permanenta opoziţie faţă de politica de des-naţionalizare a guvernului austriac, o primă acţiune fiind manifestaţia studenţească de la Putna din 1871, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la sfinţirea mânăstirii. Au participat personalităţi ca Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, viitorul istoric A. D. Xenopol şi Ciprian Porumbescu. Bucovinenii au salutat independenţa de stat a României din 10 mai 1877, voluntari dintre ei participând la războiul din 1877/78.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Existau o serie de asociaţii academice patriotice ca “Arboroasa”, “Junimea”, “Bucovina”, “Moldova” sau “Dacia”, alături de societăţi politice – “Concordia”(1885) cu “Gazeta Bucovinei”(1892). În 1905 se întemeiază Partidul Naţional Român, iar din 1906 reapare “Gazeta Bucovinei”, sistată în 1897. Din 1907, se introduce votul universal, direct şi secret, exercitat de bărbaţii de peste 24 de ani.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Bucovina, aflată la graniţa celor două imperii, habsburgic şi ţarist, a devenit în 1914 – odată cu declanşarea primului război mondial – teatrul unor operaţii militare. La 2 Septembrie 1914, cazacii generalului Pavlov ocupă Cernăuţii, dar în Octombrie austriecii reocupă provincia. La 17 Iulie 1916, Ion I. C. Brătianu semna la Bucureşti, cu miniştrii Rusiei, Franţei, Angliei şi Italiei o convenţie prin care se garanta integritatea teritorială a României şi reunirea Bucovinei, Transilvaniei şi Banatului la Vechiul Regat.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">În August 1916, România intră în război de partea Antantei, dar în Decembrie 1916 armata română este nevoită să se retragă în Moldova, inamicul ocupând 2/3 din teritoriul ţării, inclusiv Bucureştiul. Habsburgii vor dezlănţui o adevărată prigoană împotriva românilor bucovineni, mulţi luând drumul exilului. Ei au alcătuit, la Bucureşti, Comitetul refugiaţilor bucovineni, condus de istoricul Ion Nistor.<br />
</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/439px-harta_bucovina_etnica_1910.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/439px-harta_bucovina_etnica_1910.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-898" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/439px-harta_bucovina_etnica_1910.jpg" height="599" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/439px-harta_bucovina_etnica_1910.jpg" title="" width="439" /></a></div><h6 data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;">Bucovina etnică 1910</h6><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">La 9 Iunie 1917 are loc primirea oficială, în Piaţa Unirii din Iaşi a primelor detaşamente de voluntari bucovineni, transilvăneni şi bănăţeni. La 22 Octombrie 1918, profesorul Sextil Puşcariu şi alţi patrioţi bucovineni scot primul număr al ziarului “Glasul Bucovinei”, difuzat în Vechiul Regat, în Transilvania şi în Basarabia.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">La 27 Octombrie 1918, se reuneşte la Cernăuţi Adunarea Constituantă, sub preşedinţia lui Dionisie Bejan, care hotărăşte “unirea Bucovinei cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent”. Adunarea a ales un Consiliu Naţional, compus din 50 de membri, care, la rându-i, instituie un guvern alcătuit din 14 secretari de stat, condus de Iancu Flondor. Noul guvern cere ajutorul armatei române şi astfel, la 9 Noiembrie 1918, Divizia a 8-a, condusă de generalul Iacob Zadic, intră în Bucovina, iar două zile mai târziu trupele române sunt în Cernăuţi, rezervându-li-se o primire entuziastă. De acolo, ele ajung până la vechea graniţă a Bucovinei de la Ceremuş, Colacin şi Nistru. La 11 Noiembrie 1918 a avut loc un schimb de telegrame între Consiliul Naţional şi Regele Ferdinand privind eliberarea Bucovinei. A doua zi, Consiliul votează “Legea fundamentală din 12 Noiembrie 1918 asupra puterilor Ţării Bucovina”, prin care îşi asumă întreaga putere în Bucovina. Sextil Puşcariu, ajuns secretar de stat la externe, pleacă la Iaşi pentru a mulţumi Regelui Ferdinand pentru trimiterea armatei în Bucovina. După audienţă, se întâlneşte cu Ion Nistor, preşedintele Comitetului refugiaţilor bucovineni, cei doi vechi prieteni ajungând la concluzia unirii necondiţionate a Bucovinei cu România. Revenit la Cernăuţi la 23 Noiembrie, Ion Nistor înmânează şefului guvernului, Iancu Flondor, un mesaj din partea guvernului român.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Consiliul Naţional, completat cu 12 fruntaşi dintre refugiaţii bucovineni, hotărăşte convocarea, la 28 Noiembrie 1918, a Congresului General al Bucovinei pentru “stabilirea raportului politic al Bucovinei faţă de Regatul Român”. La Congres au fost invitaţi şi reprezentanţii germanilor, polonezilor, ucrainenilor şi evreilor, dar n-au dat curs invitaţiei decât germanii şi polonezii.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Marea zi pentru Bucovina sosise. La 28 Noiembrie 1918, în sala de marmoră a Mitropoliei Ortodoxe din Cernăuţi, 74 membri ai Consiliului Naţional au început lucrările Congresului, alături de 7 delegaţi germani, 6 polonezi şi 13 din comunele ucrainene. Erau de faţă şi reprezentanţii Basarabiei, în frunte cu Pan Halippa. Cu o seară înainte, tricolorul românesc fusese arborat şi pe clădirea Universităţii locale. Preşedintele Consiliului Naţional, Dionisie Bejan, a rostit cuvântul de salut, din care cităm:</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><i><b>“Întruniţi astăzi în acest măreţ locaş, care este şi trebuie să rămână simbolul unirii în credinţă în Dumnezeu şi în neamul nostru, salut cu neţărmurită dragoste pe reprezentanţii vitezei armate române, care la ordinul M .S. Regelui Ferdinand I ne-a întins mâna de ajutor în clipele de cea mai grea cumpănă. Salut cu aceeaşi dragoste pe reprezentanţii fraţilor noştri din Basarabia, Transilvania şi Ungaria. Vă salut pe voi, fruntaşii neamului românesc din Bucovina, care aţi venit cu inima însufleţită din tuspatru unghiuri ale ţării, ca să aşezaţi piatra fundamentală care să clădească trainic şi neclintit România Mare. Implor harul ceresc şi binecuvântarea dumnezeiască asupra hotărârilor ce veţi lua”.</b></i></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Şeful guvernului, Iancu Flondor, dădu apoi citire Declaraţiei de Unire, care preciza că <i><b>“de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găsesc vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fiii acestei ţări (…) au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirii păgâne; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat opresiunile unei ocârmuiri străine care îi nesocotea drepturile naţionale; că în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgice; că 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici, pe toate câmpurile de bătaie din Europa, sub steag străin, pentru gloria Austriei; că a sosit ceasul ca Ţările Române dintre Nistru şi Tisa să formeze un singur stat unitar (…), hotărâm unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”</b></i> <i>(Ion Nistor, “Istoria Bucovinei”, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991, pp. 396-397). </i></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Ion Nistor a făcut o amplă expunere a motivelor istorice ale acestei declaraţii de unire, care a fost adoptată în unanimitate. Votul Congresului a fost adus la cunoştinţa Regelui Ferdinand printr-o telegramă. Regele a răspuns prin următorul mesaj:<i><b> “Salut cu nespusă bucurie actul măreţ prin care Congresul General al Bucovinei, ca expresiune a voinţei întregului popor al acestui vechi pământ românesc, a hotărât unirea completă a Bucovinei cu Regatul Român. Din adâncul sufletului mulţumesc Proniei divine că mi-a îngăduit ca, sub domnia mea, fiica răpită acum 144 de ani să se reîntoarcă la sânul ţării-mame, aducând noi forţe pentru propăşirea neamului. În aceste clipe înălţătoare, gândul meu se îndreaptă către oamenii patrioţi, care, cu toate suferinţele îndurate în cursul vremurilor, au ştiut să ţină vie în inimile poporului memoria lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi sentimentul naţional, pregătind astfel, fără şovăire şi însufleţiţi de un patriotism cald, ziua binecuvântată de azi. Cu adâncă recunoştinţă primesc, dar, în numele poporului meu, întruparea Bucovinei la Regatul Român, asigurând populaţia Bucovinei că în mine va găsi mereu un sprijin tare şi o dragoste părintească”.</b></i></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Congresul a ales o delegaţie de 15 persoane care, a doua zi, 29 Noiembrie, a prezentat, la Iaşi, Regelui Ferdinand Actul Unirii. Duminică 1 Decembrie 1918, Suveranii români au dat o masă de gală la Palatul Regal din Bucureşti, în timpul căreia a sosit şi telegrama de la Alba Iulia vestind unirea Transilvaniei cu România. Entuziasmul acestor zile sfinte din istoria României a întrecut orice aşteptare.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Apoi, actul Unirii Bucovinei cu Ţara a fost adus la cunoştinţa guvernelor din Iaşi, Paris, Londra, Roma şi Washington.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">La 31 Decembrie 1919, apare Decretul-lege privitor la unirea Bucovinei cu România cu următorul cuprins: “Bucovina, în cuprinsul graniţelor sale istorice, este şi rămâne de-a pururi unită cu Regatul României”. Semna Regele Ferdinand I si Ion I. C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministru al afacerilor externe. Tot la acea dată fu semnat şi Decretul-lege privind administraţia Bucovinei, care instituia un secretariat administrativ cu 9 secretariate de serviciu.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Unirea Bucovinei cu România a fost recunoscută oficial, în 1919, prin tratatul de la Saint Germain, care preciza că Austria renunţă la fostul Ducat al Bucovinei în favoarea României. Camera şi Senatul român au ratificat la Bucureşti, la 31 Decembrie 1919, Unirea Bucovinei cu Ţara iar prin recunoaşterea Unirii de către Congresul de pace de la Paris şi prin includerea ei în Constituţia României din 1923, memorabilul act al Unirii Bucovinei cu Regatul României din 28 Noiembrie 1918 a rămas definitiv.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Istoricul Ion Nistor a fost numit administrator al Bucovinei, cu rang de ministru. El a sosit la Cernăuţi la 5 aprilie 1919, luând parte la slujba de Sf. Paşti săvârşită de mitropolitul Vladimir Repta în catedrala mitropolitană. A convocat un consiliu pentru alcătuirea programului de guvernare, care a luat hotărârea reintroducerii limbii române ca limbă oficială în administraţie, justiţie şi şcoală. La 24 Octombrie 1920, s-a inaugurat Universitatea românească din Cernăuţi, în prezenţa Familiei Regale. Reorganizarea universităţii s-a făcut cu ajutorul profesorilor de teologie, în frunte cu Vasile Tarnavski, noul rector devenind Ion Nistor.</div><div data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;">După votarea Constituţiei României Mari din 1923, Bucovina s-a integrat cu totul în viaţa politică şi administrativă a Regatului Român. Biserica Bucovinei şi-a păstrat mitropolia la Cernăuţi cu episcopia sufragană a Hotinului, cu reşedinţa la Bălţi. Noul mitropolit a fost Nectarie (1924 – 1935), urmat de Visarion Puiu (1935 – 1940) şi de Tit Simedrea (1940 – 1945). În 1925 s-a soluţionat problema Fondului bisericesc al Bucovinei, administrat de Congresul bisericesc sub conducerea mitropolitului.<br />
Pentru promovarea vieţii artistice, s-a înfiinţat Teatrul Naţional şi Conservatorul de muzică şi artă dramatică din Cernăuţi.„Glasul Bucovinei” anunţă rezoluţia Congresului General prin care se decide unirea Bucovinei cu România</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Din nefericire, epoca de pace a Bucovinei avea să fie de scurtă durată. Urmare a ultimatumului rus din 27 Iunie 1940, a doua zi armata roşie a ocupat Bucovina de nord, ocupaţie care a durat iniţial până la 5 Iulie 1941, când trupele armatei române izgoniră pe invadatori din Bucovina. Generalul Calotescu fu numit de către Mareşalul Antonescu guvernator militar al Bucovinei. Autorităţile civile şi bisericeşti se reîntoarseră la Cernăuţi. În August 1944 ruşii ocupă din nou Bucovina, iar la 12 Septembrie România fu obligată să semneze, la Moscova, armistiţiul cu guvernele Naţiunilor Unite, prin care nordul Bucovinei (judeţele Cernauţi si Storojineţ), rămâne sub stăpânirea U.R.S.S. Tratatul de pace de la Paris, din 10 Februarie 1947, a ratificat </div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"> această nedreptate istorică</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><br />
</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">.<a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/412px-glasul_bucovineia.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/412px-glasul_bucovineia.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-874" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/412px-glasul_bucovineia.jpg" height="599" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/412px-glasul_bucovineia.jpg" title="" width="412" /></a></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><br data-mce-bogus="1" /></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Plecându-ne cu pioşenie în faţa celor care, acum 90 de ani, au realizat Unirea Bucovinei cu Patria - Mamă, încheiem cu cuvintele unui alt fiu celebru al Bucovinei, poetul Vasile Posteucă:<br />
<i><b>“Dacă ne luăm răgazul să poposim un pic pe pragul cernit al Ţării Fagilor, ziua de 28 Noiembrie 1918 este o carte deschisă a durerii şi măririi neamului nostru. Şi primele cuvinte ale acestei cărţi ne spun că fără Bucovina n-avem ţară. Bucovina, cu Putnele, Suceviţele, Voroneţurile şi Cosminele ei, este însăşi inima istoriei noastre. Căci Bucovina nu este graniţă, ci vatră, inima unui neam. Leagănul unei istorii. Şi vatra, inima, nu poate fi dată nimănui, niciodată. Ea poate fi numai încălcată, pusă-n lanţuri şi ţinută, până ce dreptatea Providenţei vine şi-i trânteşte pe asupritori la pământ. Şi ziua aceasta a restaurării dreptăţii în lume va veni! (…) Credem prea mult în viitorul de aur al neamului, ca să nu profeţim învierea bisericilor lui Ştefan cel Mare şi împlinirea din nou a geografiei româneşti. Avem nevoie de această integritate geografică pentru a ne de măsura în istorie, pentru a crea o cultură şi a dărui lumii, înnebunite de materie şi de dominaţie lumească, o spiritualitate nouă, în sens profund creştin şi omenesc (…). Să ne oprim o clipă în loc şi să ascultăm chemarea pământului cu mânăstiri şi fagi. Să răzvidim glasul criptei de la Putna la 28 Noiembrie”</b></i> (“Cuvântul Românesc”, Nov. 1992, p.</div><h4 align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><b>Declaraţia de Unire a Bucovinei cu România de la 28 noiembrie 1918</b></h4><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">"Congresul General al Bucovinei întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodală din Cernăuţi, consideră că: de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarele acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fii acestei ţări, umăr la umăr cu fraţii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirei păgâne; că în 1774 prin vicleşug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgilor; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferinţele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale şi care prin strâmbătăţi şi persecuţii căuta să-şi înstrăineze firea şi să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu cari el voieşte să trăiască ca frate; că în scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate câmpurile de bătaie din Europa sub steag străin pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite, isgonirea limbei lor din viaţa publică, din şcoală şi chiar din biserică; că în acelaşi timp poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile şi izvoarele de câştig ale acestei ţări, şi despoiat în mare parte de vechea sa moştenire; dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferinţă va sosi, şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi că au nutrit vecinic credinţa că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor ţărilor române dintre Nistru şi Tisa într-un stat naţional unitar; constată că ceasul acesta mare a sunat!</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea României şi a puternicilor şi nobililor ei aliaţi s-a întronat în lume principiile de drept şi umanitate pentru toate neamurile şi când în urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei şi s-a prăbuşit, şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Drept aceea<br />
Noi,<br />
Congresul general al Bucovinei,<br />
întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu puterile legiuitoare,<br />
în numele Suveranitătii naţionale,<br />
Hotărâm:<br />
Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României".</div><h3 align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Unirea Transilvaniei cu România</h3><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><b>Transilvania, a treia provincie care s-a reîntregit în hotarele româneşti.</b> Unirea Transilvaniei cu România de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">La încheierea Primului Război Mondial, în contextul prăbuşirii Dublei Monarhii, Ungaria îşi proclamă independenţa, incluzând în teritoriul său şi Transilvania. În aceste condiţii, fruntaşii Partidului Naţional Român şi românii din Partidul Social Democrat înfiinţează Consiliul Naţional Român la Arad la data de 3 noiembrie 1918. La data de 13 noiembrie 1918, la Belgrad, guvernul Ungariei semnează armistiţiul cu Antanta, fixând o linie de demarcaţie, care lăsa sub controlul Ungariei nordul şi centrul Transilvaniei, iar Banatul sub controlul Serbiei. În aceste condiţii, românii organizează la data de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918 o Adunare Naţională la Alba Iulia la care desemnează 1228 delegaţi.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Alba Iulia fusese aleasă de către Consiliul Naţional Român Central, pentru a adăposti între zidurile ei pe reprezentanţii poporului românesc din Transilvania, în cea mai mare zi din istoria acestui popor, pentru două pricini. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul, biruitor la Selimbăr, îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia în fruntea unui alai măreţ. Ea a fost Capitala strălucitului domn în timpul scurt cât el reuşise să săvârşească cea dintâi unire a Ţărilor Române. La 1784, pe acelaşi platou al Cetăţii, marii mucenici ai neamului, Horia şi Cloşca, sufereau supliciul frângerii pe roată, pentru că avuseră curajul să ceară o viaţă mai bună pentru neamul lor.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Amândouă aceste date istorice erau adânc săpate în inimile românilor. Erau două etape importante în drumul greu spre mântuire. Duhurile marilor înaintaşi şi mucenici ai libertăţii şi unirii românilor vor lumina gândurile celor strânşi aici si-i vor face vrednici de înalta lor chemare.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Pregătirea politică a Adunării a întâmpinat dificultăţi. Şedinţele preparatoare din cele două zile, care au precedat Adunarea, au fost foarte însufleţite. Discutându-se textul Rezoluţiei Unirii, redactat de Vasile Goldiş, unii susţineau ca Unirea să se facă pe baza proclamării autonomiei Ardealului. Tineretul, la care se adăugaseră şi delegaţii sosiţi din Bucovina şi Basarabia, susţineau unirea fără condiţii. Socialiştii, lucrând sub influenţa Budapestei, cereau republica şi-şi exprimau temerea de stările politice din vechiul Regat al României. În cele din urmă s-a stabilit o înţelegere, renunţându-se la toate părţile la punctele de vedere prea intransigente şi adoptându-se formula unei autonomii provizorii. Iuliu Maniu a explicat că e necesară o epocă de tranziţie, deoarece “<i>nu se poate ca într-o singură zi, sau într-o singură oră, sau într-un moment dat, să punem la o parte o stare de lucruri veche şi să înfăptuim una nouă</i>”. Deci, nu e vorba de a pune condiţii la Unire, ci a constata necesitatea unei epoci de tranziţie.<br />
</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/template_image002.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/template_image002.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-882" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/template_image002.jpg" height="282" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/template_image002.jpg" title="" width="400" /></a> </div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><br />
</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Adunarea de la Alba Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele şi toate ramurile de activitate românească erau reprezentate.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Dar pe lângă delegaţii oficiali, ceea ce dădea Adunării înfăţişarea unui mare plebiscit popular, era afluenţa poporului. Din toate unghiurile ţărilor române de peste Carpaţi, sosea poporul cu trenul, cu căruţele, călări, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor. Spectacol simbolic şi instructiv: cortegiile entuziaste ale românilor ce umpleau drumurile spre Alba Iulia se încrucişau cu coloanele armatei lui Mackensen care, umilite şi descurajate, se scurgeau pe cărările înfrângerii, spre Germania.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Mulţimea imensă urcă drumul spre Cetăţuie printre şirurile de ţărani români înveşmântaţi în sumanele de pătură albă şi cu căciulile oştenilor lui Mihai Viteazul. Pe porţile cetăţuii, despuiate de pajurile nemţeşti, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul şi se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreţia vremurilor pe care le trăiesc.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">În acest timp, în sala Cazinei militare, delegaţii ţin adunarea. Pe podium, între steagurile tuturor naţiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la desăvârşirea acestui act măreţ, iau loc fruntaşii vieţii politice şi intelectuale a românilor şi delegaţii Bucovinei şi Basarabiei, care au ţinut să aducă salutul ţărilor surori, intrate mai dinainte în marea familie a Statului Român.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Într-o atmosferă înălţătoare, în mijlocul aprobărilor unanime şi a unui entuziasm fără margini, Ştefan Cicio Pop arată împrejurările care au adus ziua de astăzi, Vasile Goldiş expune trecutul plin de suferinţe şi de glorie al naţiunii române de pretutindeni şi necesitate Unirii, Iuliu Maniu explică împrejurările în care se înfăptuieşte Unirea , iar socialistul Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii române, care se simte una cu întreg neamul românesc.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Rezoluţia Unirii e citită de Vasile Goldiş: <i><b>“Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie - 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.”</b></i></div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Restul rezoluţiei cuprinde programul de aplicaţie: autonomia provizorie a teritoriilor până la întrunirea Constituantei, deplină libertate naţională pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesională, înfăptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vieţii publice, reforma agrară radicală, legislaţie de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea naţională doreşte ca Congresul de pace să asigure dreptatea şi libertatea atât pentru naţiunile mari cât şi pentru cele mici şi să elimine războiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor internaţionale. Ea salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei austro-ungare, pe naţiunile eliberate: cehă, slovacă, austriacă, slavii din sud, polonă şi ruteană, se închină cu smerenie înaintea acelor bravi români care şi-au vărsat sângele în acest război pentru libertatea şi unitatea naţiunii române, şi în sfârşit exprimă mulţumirea şi admiraţia sa tuturor puterilor aliate care, prin luptele purtate împotriva duşmanului au scăpat civilizaţia din ghearele barbariei.</div><h3 align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Declaraţia de la Alba Iulia</h3><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">La 1 decembrie 1918 Marea Adunare de la Alba Iulia a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului la Regatul Român. Această decizie a fost făcută publică prin Declaraţia de la Alba Iulia:</div><h3 align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><i>Rezoluţiunea </i><i><br />
</i><i>Adunării Naţionale de la Alba Iulia</i><i><br />
</i><i>din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918</i></h3><h4 data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><b><br />
</b><b>I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre. </b><br />
<b>II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal. </b><br />
<b>III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele: </b></h4><ol data-mce-style="text-align: justify;" start="1" style="text-align: justify;"><li><h6><b>Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. </b></h6></li>
<li><h6><b>Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat. </b></h6></li>
<li><h6><b>Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament. </b></h6></li>
<li><h6><b>Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti. </b></h6></li>
<li><h6><b>Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii. </b></h6></li>
<li><h6><b>Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.</b></h6></li>
</ol><h4 data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;"><b><br />
</b><b>IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale. </b><br />
<b>V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România. </b><br />
<b>VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni. </b><br />
<b>VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române. </b><br />
<b>VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei. </b><br />
<b>IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.</b></h4><h4 data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;"><b><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/img148.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/img148.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-876" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/img148.jpg" height="298" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/img148.jpg" title="" width="400" /></a></b> </h4><h4 data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;">Episcopul Iuliu Hossu dă citire Declaraţiei de la Alba Iulia</h4><h4 data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;"> </h4><h6 data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;"></h6><h6 data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/770px-alba_iulia_resolution1a.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/770px-alba_iulia_resolution1a.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-877" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/770px-alba_iulia_resolution1a.jpg" height="310" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/770px-alba_iulia_resolution1a.jpg" title="" width="400" /></a><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/poiana-sibiului-delegatie.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/poiana-sibiului-delegatie.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-887" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/poiana-sibiului-delegatie.jpg" height="325" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/poiana-sibiului-delegatie.jpg" title="" width="400" /></a> </h6><h6 data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;">delegaţia de Poiana Sibiului</h6><h6 align="center" data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;"><br />
</h6><h6 data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/arad-delagatie.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/arad-delagatie.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-878" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/arad-delagatie.jpg" height="323" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/arad-delagatie.jpg" title="" width="400" /></a> </h6><h6 data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;">delegaţia de Arad</h6><h6 align="center" data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/bistrita-delegatie.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/bistrita-delegatie.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-879" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/bistrita-delegatie.jpg" height="317" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/bistrita-delegatie.jpg" title="" width="400" /></a> </h6><h6 align="center" data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;">delegaţia de Bistriţa</h6><h6 align="center" data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;"> </h6><h6 align="center" data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;"></h6><h6 align="center" data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/brasov-delegatie.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/brasov-delegatie.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-880" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/brasov-delegatie.jpg" height="321" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/brasov-delegatie.jpg" title="" width="400" /></a> </h6><h6 align="center" data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;">delegaţia de Braşov</h6><h6 data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;"><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/bucuresti-delegatie.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/bucuresti-delegatie.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-881" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/bucuresti-delegatie.jpg" height="321" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/bucuresti-delegatie.jpg" title="" width="400" /></a> </h6><h6 data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;">delegaţia de Bucureşti</h6><h4 align="center" data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><b>Consiliul Dirigent</b></h4><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><b>Consiliul Dirigent</b> a fost guvernul Transilvaniei, organism desemnat pe 2 decembrie 1918 de Marele Sfat Naţional, ales la rândul său de Adunarea de la Alba Iulia. Preşedintele Consiliului Dirigent a fost Iuliu Maniu. Atât sediul Marelui Sfat (adunarea legislativă a Transilvaniei), cât şi cel al Consiliului Dirigent (guvernul Transilvaniei) a fost stabilit la Sibiu.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Consiliul Dirigent a fost alcătuit din 15 membri (10 membri din partea Partidului Naţional Român, doi din partea Partidului Social - Democrat din Transilvania şi 3 independenţi), după cum urmează:</div><ul data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><li>Iuliu Maniu (PNR), ministru-prezident şi ministru de interne</li>
<li>Alexandru Vaida-Voievod (PNR), externe</li>
<li>Ştefan Cicio-Pop (PNR), apărare</li>
<li>Aurel Vlad (PNR), finanţe</li>
<li>Vasile Goldiş (PNR), culte şi instrucţiune publică</li>
<li>Aurel Lazăr (PNR), justiţie</li>
<li>Ioan Suciu (PNR), organizarea şi pregătirea Constituantei (nu a mai avut loc, din cauza împotrivirii autorităţilor de la Bucureşti)</li>
<li>Iosif Jumanca (PSDTB), industrie</li>
<li>Romul Boilă (PNR), comunicaţii</li>
<li>Emil Haţieganu (PNR), codificare</li>
<li>Ion Flueraş (PSDTB), sănătate</li>
<li>Victor Bontescu (indep.), comerţ şi agricultură</li>
<li>Vasile Lucaciu (indep.), fără portofoliu, cu misiuni în străinătate</li>
<li>Octavian Goga (indep.), fără portofoliu</li>
<li>Valeriu Branişte (PNR), fără portofoliu</li>
</ul><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Pe 24 decembrie 1918 Regele Ferdinand I al României a emis "Decretul de Unire a Transilvaniei cu Vechea Românie". Serviciile publice au rămas în competenţa Consiliului Dirigent, iar afacerile străine, armata, circulaţia financiară, vămile, împrumuturile publice şi siguranţa generală a statului au trecut în competenţa guvernului central de la Bucureşti. Transilvania urma să fie reprezentată în guvernul central prin miniştri fără portofoliu, pentru fiecare domeniu asupra căruia guvernul regional îşi pierdea competenţa în favoarea guvernului central.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Consiliul Dirigent a procedat pe 25 ianuarie 1919 la reorganizarea administrativă a teritoriilor intracarpatice unite cu România, împărţindu-le în 23 de judeţe. Consiliul Dirigent a numit prefecţi în toate aceste 23 de judeţe, precum şi încă trei prefecţi pe lângă primarii oraşelor Arad, Cluj şi Sibiu.</div><div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Consiliul Dirigent a fost dizolvat pe data de 4 aprilie 1920.</div><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/provincii-istorice-romanesti.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/provincii-istorice-romanesti.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-883" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/provincii-istorice-romanesti.jpg" height="301" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/provincii-istorice-romanesti.jpg" title="Provincii istorice româneşti" width="400" /></a><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/romania_mare-1-jpg.jpg" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/romania_mare-1-jpg.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-884" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/romania_mare-1-jpg.jpg" height="310" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/romania_mare-1-jpg.jpg" title="" width="400" /></a><a data-mce-href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/romania-interbelica.gif" href="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/romania-interbelica.gif"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-885" data-mce-src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/romania-interbelica.gif" height="296" src="http://melidoniumm.files.wordpress.com/2011/12/romania-interbelica.gif" title="România interbelică" width="400" /></a><br />
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><br />
</div>Melidoniumhttp://www.blogger.com/profile/00009322510538688098noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2635377227467662495.post-84382748060953824682011-10-08T09:25:00.008+03:002012-07-25T04:02:48.187+03:00Prezentare, membri, obiective<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
</div>
<ul>
<li style="text-align: justify;"><b style="background-color: #d9d2e9;"><span style="color: black; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13.5pt;"> </span><span style="color: purple; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13.5pt;"> </span><span class="Apple-style-span" style="color: #20124d; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><i>Asociaţia Culturală "George Radu Melidon"este o organizaţie non-guvernamentală, non-profit, înfiinţată la iniţiativa Dnei psiholog Emilia Ţuţuianu, din dorinţa unui grup de intelectuali ai municipiul Roman pentru a sprijini cultura în muşatina urbe. Câteva nume importante ale vieţii culturale romaşcane şi câţiva pasionaţi de cultură, s-au reunit în martie 2009, pentru a forma Asociaţia Culturală "George Radu Melidon". </i></span></b></li>
</ul>
<ul>
<li style="text-align: justify;"><span class="Apple-style-span" style="color: #20124d; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><i><b style="background-color: #d9d2e9;"> Membrii fondatori sunt: psiholog Emilia Ţuţuianu, prof. univ. dr. emerit Tudor Ghideanu, ing. Doru Măndăşescu, prof. Gh. A. M. Ciobanu, prof. dr. Vasile Ursachi, arhid. Ciprian Ignat, pictor Iosif Haidu, prof. Cecilia Bănică- Pal, jurist Emilia Silvia Popa, prof. Violeta Lăcătuşu, prof. Dana Vega, bibliotecar Cristina Panaite, ing. Felicia Dumbravă, prof. Elena Drăghiceanu, ec. Valerian Chiriac.</b></i></span></li>
</ul>
<ul>
<li style="text-align: justify;"><i style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><b><span style="background-color: #d9d2e9; color: #20124d;"> În cadrul Asociaţiei Culturale "George Radu Melidon" fiinţează Societatea Culturală cu acelaşi nume. Sub egida Societăţii s-au desfăşurat o serie de activităţi în care au fost antrenate personalităţi ale oraşului, instituţii de cultură şi de educaţie din Roman. </span></b></i></li>
</ul>
<ul>
<li style="text-align: justify;"><span style="background-color: #d9d2e9; color: #20124d;"><span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><i><b> </b></i></span><span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><i><b>Activitatea amplă de promovare a valorilor culturale, morale, religioase şi artistice, locale şi naţionale s-a realizat şi prin publicarea unei reviste, Melidonium cultural şi artistic, care susţine mişcarea culturală şi civică prin numeroasele articole apărute în paginile ei, ale unor nume consacrate în cultură şi arte, cât şi prin promovarea tinerelor talente. </b></i></span></span></li>
<li style="text-align: justify;"><span class="Apple-style-span" style="color: #20124d; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><i><b style="background-color: #d9d2e9;"> Obiectivele Societăţii Culturale sunt cunoaşterea moştenirii culturale a comunităţii din urbea Romanului, zonă cu un bogat trecut cultural, prezentarea, păstrarea şi promovarea patrimoniului acesteia pentru oamenii de azi şi pentru viitorime, cât şi promovarea noilor talente in literatură, poezie, artă în general.</b></i></span></li>
</ul>Melidoniumhttp://www.blogger.com/profile/00009322510538688098noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2635377227467662495.post-85524935985601290252011-10-03T10:03:00.002+03:002011-10-07T21:38:50.866+03:00Cadouri pentru bătrînii din Centrul de Îngrijire Roman<i><b></b></i><br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;"></div><div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;"><b><span class="Apple-style-span" style="font-family: Helvetica, sans-serif;"></span></b></div><div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"></div><div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"></div><div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span class="Apple-style-span"><b style="font-family: Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;"> </b><span class="Apple-style-span" style="font-family: inherit; font-size: large;"> </span><span class="Apple-style-span" style="font-family: inherit;"> </span><span class="Apple-style-span" style="color: #eeeeee; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Ziua Internațională a Persoanelor Vîrstnice a fost sărbătorită sîmbătă 1 Octombrie la Centrul de Îngrijire Roman. Acţiunea a fost iniţiată de bibliotecarele Emilia Ţuţuianu, Doina Enea şi Silvia Mayerhoffer. Persoanele internate în Centrul de Îngrijire au primit cadouri oferite de deputatul Marius Neculai şi de PS Ioachim Băcăuanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. Deputatul Marius Neculai a dorit să marcheze acest eveniment, prin donarea unui televizor nou persoanelor internate la Centrul de Îngrijire Roman.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span class="Apple-style-span" style="color: #eeeeee; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"> "Această acțiune nu este singulară. Am încercat, de-a lungul timpului, să-i ajut pe semenii mei aflați în dificultate, nu doar într-o anume zi, ci prin acțiuni concrete și permanente. Dorința mea a fost ca în această zi specială să fiu alături de persoanele din Centrul de Îngrijire Roman, oferindu-le un modest cadou, care sper să le aducă un strop de alinare. Mulțumirea mea este cu atît mai mare cu cît alături de mine și-au dat concursul și alte două instituții romașcane importante", a precizat deputatul Marius Neculai.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span class="Apple-style-span" style="color: #eeeeee; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"> Arhiepiscopia Romanului și Bacăului și Asociația Culturală "George Radu Melidon" au împărțit vîrstnicilor din centru pachete cu dulciuri și cărți. </span><br />
<span class="Apple-style-span" style="color: #eeeeee; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br />
</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-c0bs7Szu5GM/ToldQ7mERSI/AAAAAAAAADY/XspdKVmDw2g/s1600/IMG_9009.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="265" src="http://3.bp.blogspot.com/-c0bs7Szu5GM/ToldQ7mERSI/AAAAAAAAADY/XspdKVmDw2g/s400/IMG_9009.JPG" width="400" /></span></a></div><i><span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; font-size: large;"> </span></i><br />
<span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: large; font-style: italic;"> </span>Astfel consemnează şi ziarul Monitorul de Neamţ şi Roman din 3 Octombrie 2011: "<span style="line-height: 115%;">Un gest simplu</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">, firesc şi discret al bibliotecarelor Emilia Ţuţuianu şi Doina Enea, de la Biblioetca Municipală „George Radu Melidon” din Roman a adus un strop de bucurie în sufletele celor 50 de vârstnici asistaţi de la Centrul Social de Asistenţă şi Îngrijiri Roman. Sâmbătă 1 Octombrie cele două doamne au oferit un mic dar persoanelor din respectivul centru social. Gestul lor a fost sprijinit de Societatea Culturală „George Radu Melidon”, deputatul Marius Neculai şi de PS Ioachim Băcăuanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. </span></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><span lang="RO" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 115%;"> „Viaţa , cu întregul ei arsenal de probleme constituie prezentul şi în acest prezent trăim, acest prezent îl simţim cu toată fiinţa noastră. Bătrân este cel „care nu mai trăieşte viaţa prezentului” spunea Tudor Vianu. Ziua internaţională a Personelor în vârstă, iniţiată de O.N.U. în anul 1990 ne ancorează în acest prezent. Ne-am gândit să venim în sprijinul celor 50 de vărstnici de la Centrul de Asistenţă Socială şi Îngrijiri Roman, alături de reprezentanţii Societăţii Culturale „George Radu Melidon” din Roman, de domnul deputat Marius Neculai şi PS Ioachim Episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Domnul deputat a oferit un televizor de ultimă generaţie, iar reprezentanţii Societăţii Culturale „George Radu Melidon” împreună cu Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului au oferit dulciuri, fructe dar şi iconiţe şi cărticele religioase” a declarat Dna psiholog Emilia Ţuţuianu, iniţiatoarea acţiunii.</span><br />
<span lang="RO" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 115%;"><br />
</span><br />
<div class="MsoNormal"><span lang="RO"><span class="Apple-style-span" style="font-size: xx-small;"><span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></span></span></div></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-3Ne0r-PeqSQ/TomXqbeZYAI/AAAAAAAAADk/gjCX3_GcOmQ/s1600/IMG_9028.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="260" src="http://4.bp.blogspot.com/-3Ne0r-PeqSQ/TomXqbeZYAI/AAAAAAAAADk/gjCX3_GcOmQ/s400/IMG_9028.JPG" width="400" /></span></a></div><div style="font-size: 12px; line-height: normal;"><i><b><span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br />
</span></b></i></div><span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br />
</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-E3A_gYockOo/TomW59J9K3I/AAAAAAAAADg/18zVS_dQLD0/s1600/IMG_9027.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="260" src="http://4.bp.blogspot.com/-E3A_gYockOo/TomW59J9K3I/AAAAAAAAADg/18zVS_dQLD0/s400/IMG_9027.JPG" width="400" /></span></a></div><span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br />
</span><br />
<span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br />
</span><br />
<i><b><span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"> </span></b></i><br />
<div class="MsoNormal" style="color: #f9cb9c; line-height: normal;"><i><b><span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br />
</span></b></i></div><i><b><br />
</b></i>Melidoniumhttp://www.blogger.com/profile/00009322510538688098noreply@blogger.com0